Page 15 - biologie-viii
P. 15
UNITATEA 1
Deși ființele vii moștenesc caracterele de la părinți, nu arată exact ca ei, deci manifestă variabilitate, apărând
modificări ale formei și mărimii corpului, ale culorii blănii etc. (imaginile 3., 4., 5., 6.). Variabilitatea este capacitatea
organismelor de a dezvolta caracteristici noi, prin care se deosebesc unele de altele în cadrul unei specii. Cu cât organis-
mele sunt mai diferite, cu atât mai mult crește capacitatea de adaptare la modificările mediului, rezistența la boli etc.
Știința care studiază ereditatea și variabilitatea ființelor vii se numește genetică.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit empiric principii ale Spune-ți părerea!
geneticii în domesticirea animalelor și în cultivarea plantelor, selecțio- 1. Identifică minimum trei caracte-
nându-le pe cele cu trăsăturile dorite. Astfel, ei au observat că trăsăturile ristici moștenite de copilul din ima-
se transmit de la o generație la alta (ereditate) și că deosebirile dintre gine de la părinții săi.
indivizi (variabilitatea) sunt importante în obținerea organismelor dorite. 2. Precizează 3–5 trăsături moște-
În Antichitate nite de la părinții tăi.
, au fost descoperite tăblițe de piatră și argilă, vechi
În Mesopotamia, au fost descoperite tăblițe de piatră și argilă, vechi
e modul de tr
onțin informații despr
e
âte
de câteva mii de ani, care conțin informații despre modul de transmitere
de c
e c
a mii de ani, c
ar
v
ansmiter
a unor caractere la cai.
Aristotel, în Grecia Antică, studiind animalele și plantele, a formulat
, în Grecia Antică, studiind animalele și plantele, a formulat
idei despre transmiterea caracteristicilor de la o generație la alta.
În secolul al XIX-lea
c
eh), „părintele geneticii”, e
ălugăr c
(
u
Gregor Mendel (călugăr ceh), „părintele geneticii”, experimentând cu
xperimentând c
edității, c
e descriu
e, a formulat în anul 1865 legile er
plante de mazăr
plante de mazăre, a formulat în anul 1865 legile eredității, care descriu
ar
modul cum se transmit trăsăturile de la părinți la descendenți.
în anul 1869, a identifi
leul c
elulelor
Friedrich Miescher, în anul 1869, a identificat în nucleul celulelor
at în nuc
c
„nucleina” și a demonstrat rolul ei în transmiterea caracterelor ereditare.
Walther Flemming, în anul 1882, a vizualizat pentru prima dată fila- Formulează o ipoteză!
mente (cromozomi) în celule aflate în diviziune. Graficul de mai jos prezintă varia-
Secolul al XX-lea ția masei fructelor de măr (exprimată
în grame, pe verticală) recoltate din
T. H. Morgan (biolog și genetician american), în urma experiențelor de același arbore (varietatea A) sau din
încrucișare pe musculița de oțet, stabilește că factorii ereditari (genele) alți arbori din livadă, aparținând ace-
sunt plasați liniar, de-a lungul cromozomilor. leiași specii (varietatea B).
În 1953, J. Watson și F. Crick descifrează structura ADN-ului, mate- 1. De ce fructele dintr-un arbore
rialul genetic al tuturor organismelor, fiind răsplătiți cu Premiul Nobel. nu sunt toate identice (nu au aceeași
masă sau culoare)? Dar fructele din
Anul 1970 marchează apariția ingineriei genetice, prin care se obțin varietatea B?
organisme modificate genetic, pentru sporirea productivității, a rezisten-
ței la boli și dăunători etc. Astfel au fost obținute bacteriile modificate (g)
genetic care produc insulină, pentru tratarea diabetului. 180
160
Secolul al XXI-lea 140
Proiectul Genomului Uman a fost un program internațional de cerce- 120
tare, derulat între anii 1990 și 2003. Secvențierea completă a genomului 100
uman, finalizată abia în 2022, a deschis calea unor cercetări avansate în 80
genetică, medicină și biotehnologie. 60
40
20
REȚINE! 0
Genetica este știința care studiază ereditatea (proprietatea de a Varietatea A Varietatea B
moșteni informația genetică) și variabilitatea (proprietatea organis- 2. Identifică o altă caracteristică
melor de a se deosebi unele de altele), proprietăți complementare care ce poate varia la o specie de plante,
acționează împreună pentru conservarea speciei. respectiv la o specie de animale.
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA LA OM 13

