Page 27 - biologie-viii
P. 27

UNITATEA 1


           În cazul grupelor de sânge, transmiterea caractere-  l, care nu se manifestă decât în pereche, determinând
        lor se abate de la modelul transmiterii conform legilor  apariția grupului sangvin O (ll).
        eredității pentru genele dominante care codifică pro-  Caracterele patologice (care determină apariția unor

        teinele A, respectiv B, de pe membrana eritrocitelor.  boli) sunt transmise tot prin intermediul genelor domi-
        Când acestea se găsesc pe cromozomii omologi ai unui  nante și recesive.
        individ se vor manifesta împreună (codomină), detemi-  Cunoașterea tipului de genă care transmite boala
        nând apariția unui caracter nou, grupa sangvină AB.  oferă posibilitatea determinării procentului de trans-
                A
                     B
        Genele L  și L  sunt dominante asupra genei recesive  mitere a acesteia în descendență.
        OBSERVĂ ȘI EXPLICĂ!
           1. Analizează schema de mai jos (4.) – gena care provoacă maladia este   Maladii autozomale dominante
        recesivă, fiind reprezentată prin cerculețe negre – și identifică modul de


        transmitere a bolii în descendență. Argumentează răspunsul.
           2. Calculează procentul de apariție a bolii în descendență (F2), consi-
        derând că descendența reprezentată în schemă semnifică 100% procente.





                                                                                                            5.
                                                                                          Polidactilie
                                                                               (prezența unor degete suplimentare)










                                                                                                            6.
           4.                                                                     Sindactilie (unirea degetelor)
                                                                                  Maladii autozomale recesive

           Când apar modificări în structura unei gene, aceasta va produce în
        organism proteine anormale ce afectează procesele metabolice în care
        proteina respectivă este implicată, ducând la apariția unor maladii eredi-
        tare. Manifestarea bolilor ereditare la cele două sexe este determinată de
        localizarea genelor în autozomi sau în heterozomi (cromozomii sexului):
           1. maladiile ereditare autozomale – gena care a suferit mutații este
        localizată într-un autozom; afectează cu frecvență egală atât femeile, cât


        și bărbații; maladiile se pot transmite fie dominant (5., 6.), fie recesiv (7.);
           2. maladii ereditare heterozomale – gena care a suferit mutații este
        localizată într-un heterozom; incidența bolii este diferită la femei și la
        bărbați pentru că, la bărbați, orice genă de pe X, care nu are o genă cores-                        7.
        pondentă pe Y, cu care să interacționeze, se manifestă chiar dacă este o          Albinism
        genă recesivă (și invers). Astfel de maladii sunt hemofilia și daltonismul.  (absența pigmentului melanic din piele)

        REȚINE!                                                                                    Vocabular
            Transmiterea caracterelor normale și patologice în
          descendență se bazează pe interacțiunea dintre genele   Procese metabolice
                                                                  Transformările biochimice și energetice care au loc
          dominante și cele recesive.                           în țesuturile organismelor.
            Maladiile ereditare autozomale se manifestă cu        Incidență
          frecvență egală la ambele sexe, iar bolile heterozomale   Prezență a unui caracter, normal sau patologic, într-o
          se manifestă mai ales la sexul masculin.               populație, cercetată într-o anumită perioadă.


                                                         NOȚIUNI GENERALE PRIVIND EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA LA OM  25
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32