Page 83 - istorie-viii-b

Unitatea 8. ROMÂNIA MODERNĂ 81

Domnișoara
Pogany (1913),
operă a lui
Constantin
Brȃncuşi,
considerat cel
mai important
sculptor
al secolului XX.
STUDIU DE CAZ
Cultura ȋn spațiul romȃnesc

Trăsături generale Cultura română din secolul al XIX-lea și începutul secolu-
lui XX a constituit un aspect al modernizării societății românești. Asemenea sce-
nei politice, viața culturală românească s-a sincronizat cu mișcarea ideilor euro-
pene și a evidențiat cele două tendințe ale societății românești: tradiționalism și
modernism. Pe de altă parte, constituirea statului român modern a contribuit la
coeziunea culturală a românilor din provinciile aflate sub dominație străină în
jurul Vechiului Regat.
Instituții de cultură Un element de coeziune în spiritul creator din întreg spa-
țiul românesc îl reprezintă Academia Română. Înființată în 1866 ca „Societatea Ateneul Romȃn, construcție realizată
literară română”, devenită Societatea Academică Română în 1867, a adoptat titu- după planurile arhitectului francez
latura de Academia Română în 1879, declarându-și ca obiectiv promovarea cul- Albert Galleron. Ȋmbină stilul neoclasic
turii, limbii și istoriei naționale, a literelor, științelor și artelor frumoase. Organi- cu stilul eclectic.
zată după modelul academiilor europene în trei secțiuni: literatură, istorie și
științe, Academia Română a reflectat progresul științei românești în epoca mo- CITIȚI ȘI RĂSPUNDEȚI
dernă prin nume de prestigiu: Timotei Cipariu, Titu Maiorescu, A.D. Xenopol, Ni- A ,,Anumite curente agrariene s-au evi-
colae Iorga, Spiru Haret, Simion Mehedinți, Anghel Saligny ș.a. dențiat spre sfȃrșitul secolului al XIX-lea: sămă-
Înființarea universităților de la Iași (1860) și București (1864) și apariția unui nătorismul, ȋnsuflețit de revista Sămănătorul,
număr mare de societăți și asociații culturale, precum Societatea Scriitorilor Ro- și poporanismul. Susținătorii lor ȋmpărtășeau
mâni la București, 1909, sau Societatea Junimea, la Iași, 1863, au focalizat viața anumite ipoteze privind aspectul agrar al so-
culturală și științifică românească modernă. cietății romȃnești. Cei din urmă erau devotați
unei reforme majore a structurilor agrare și
Învățământul şi mişcarea artistică Legea învățământului din 1864 a faci- acordau o atenție deosebită țărănimii.’’
litat accesul la educație, în timp ce Spiru Haret, ca ministru al Instrucțiunii Publi- (Keith Hitchins, Scurtă istorie a Romȃniei)
ce, a modernizat învățământul românesc acordând atenție pregătirii învățători- 1. Precizați o asemănare ȋntre ideile celor
lor și culturalizării satelor. două curente culturale menționate ȋn sursă.
În arhitectură s-a evidențiat influența școlii franceze, ilustrată prin edificii ca 2. Cum explicați preocuparea celor două
Ateneul Român sau Cercul Militar din București, dar și stilul neo-românesc pro- curente asupra problemelor țărănimii?
movat de arhitectul Ion Mincu și de elevii săi. În pictură și sculptură s-au afirmat 3. Folosind informațiile din lecție, mențio-
Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Carol Storck, Constantin Brâncuși ș.a. Pentru nați două măsuri ale statului romȃn ȋn vederea
ȋmbunătățirii situației categoriei sociale preci-
promovarea artelor și științelor au fost organizate colecții și muzee și au fost sus- zate ȋn sursă.
ținute talentele deosebite de către regele Carol I și regina Elisabeta.

PLAN DE INVESTIGAȚIE
Realizați un plan de investigație asu-
pra rolului unei personalități romȃnești
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
și ȋnceputul secolului XX în afirmarea cul-
turii romȃne pe plan european, avȃnd ȋn
vedere:
a. Alegerea personalității culturale
respectȃnd limitele spațiale și temporale.
b. Stabilirea faptelor istorice care să
argumenteze cerința.
c. Redactarea concluziilor cercetării.
Expuneți rezultatele investigației
Școala Centrală de Fete, Bucureşti, 1890, operă a arhitectului Ion Mincu. voas tre pe un grup de discuții on-line.