Page 27 - istorie-viii-l

Incursiuni
ale lui Burebista
Aşezări dacice
ò Cetăţi dacice UNITATEA III LECȚIA 1
de piatră
Cetăţi de pământ
şi de lemn
Incursiuni
ñ Colonii greceşti
ale lui Burebista
Aşezări
Conducători daci dacice
RHOLES
Cetăţi
ò Statul dac dacice POPULAŢII CELTICE
sub Burebista
de piatră
Cetăţi de pământ Tisia
şi de lemn Şimleul Silvaniei
ñ Colonii greceşti Zalău POPULAŢII GERMANICE Tyras
Porolissum
Măgura
Conducători daci
RHOLES Sărăţel
Statul dac Crisia Oradea Lechinţa Sangidava Petrodava Pyretos
sub Burebista ò Bâtca Doamnei
Tisia POPULAŢII CELTICE ò Bradu
Napoca
Căpâlna SCORILO Potaissa
sec. I d.H.
Lechinţa de Mureş
Şimleul Silvaniei
Jigodin Utidava Hierasus POPULAŢII SARMATICE
Zetea
Roşia Montană Sighişoara Sâncrăieni Zărneşti
ò Piatra Craivii
Maris Zalău Piroboridava
Pecica BUREBISTA Apulum
sec. I î.H. TilişcaPorolissum
DECENEU Sibiu Covasna
COMOSICUS Deva sec. I î.H. Cugir Arpaşu Măgura Sfântul Gheorghe RHEMAXOS
de Sus
sec. II î.H.
Timişoara sec. I î.H. Costeşti ò DIURPANEUS Comidava
Sărăţel
sec. I d.H.
Tibiscus Tibiscum Blidaru ò ò DECEBAL sec. I d.H. Lechinţa Barboşi Dinogetia
Oradea
Crisia
Berzobis Băniţa SARMIZEGETUSA Noviodunum
Lugoj Petroşani ZYRAXES
Piatra ò Roşie Buzaeus sec. I d.H
Satu Mic Napoca Drajna de Sus Troesmis
Vărădia Căpâlna Buridava Potaissa DROMIHETE Arganum
sec. IV–III î.H.
Poiana SCORILO Târgşor
Stoina sec. I d.H.
Tinosul de Mureş
Dierna Alutus Ordessos Lechinţa Naparis ñ Histria
Piscul Crăsani DAPYX
sec. I î.H. PONTUS
Rhabon
Drobeta
Roşia Montană Bucureşti Sighişoara
DICOMES
Maris Coţofeni sec. I d.H. ò Piatra Craivii EUXINUS
COTISO BUREBISTA Apulum
Pecica Pelendava Popeşti ñ Tomis
sec. I î.H.
sec. I î.H. Tilişca
Malva
DECENEU
sec. I î.H. Sibiu Arpaşu
COMOSICUS Deva Cugir Alexandria Danubius de Sus RHOLES
sec. I î.H. ñ Callatis
Timişoara Călăraşi Costeşti ò DIURPANEUS sec. I î.H.
Zimnicea
sec. I d.H.
Tibiscus Tibiscum Blidaru ò ò DECEBAL sec. I d.H.
Sucidava
Berzobis Băniţa SARMIZEGETUSA
ò
Dacii și conducătorii lor Petroşani
Lugoj
Piatra Roşie
Satu Mic Reflectăm împreună
Vărădia
Buridava
Poiana
Coiful de la Agighiol Dierna Rhabon Stoina Alutus Notează în caiet două informații
(sec. IV î.H.) Drobeta noi și captivante despre geto-daci pe
care le-ai descoperit în lecția de astăzi.
DICOMES
Coţofeni sec. I d.H.
COTISO Pelendava Ce mai vrei să afli despre civilizația ge-
Brățară dacică
sec. I î.H.
to-dacilor?
Malva
Aplicații
Călăraşi
1. Citește cu atenție sursele de mai jos des de pe o parte pe alta a Istrului și totodată
Sucidava
și răspunde cerințelor: mulțumită faptului că s-au amestecat cu tracii și
cu misii.” (Strabon, Geografia)
A. „Iată în ce chip se socot ei (geții) ne-
muritori: credința lor este că ei nu mor, ci a. Menționează, pe baza sursei A, ze-
că cel care piere se duce la Zalmoxis – itatea venerată de geți.
divinitatea lor –, pe care unii îl cred b. Argumentează în ce fel geto-dacii
același cu Gebeleizis. Tot în al cincilea an se cred nemuritori conform celor scrise de
aruncă sorții, și întotdeauna pe acel dintre ei pe care Herodot.
cade sorțul îl trimit cu solie la Zalmoxis, încredițân- c. Identifică un element comun din sursele B
du-i de fiecare dată toate nevoile lor. (...) Tot ce au de și C.
cerut îi spun solului cât mai e în viață. Când tună și d. Menționează originea și denumirea sub
fulgeră, tracii despre care este vorba trag cu săgețile care erau cunoscuți în lumea antică geto-dacii,
în sus, spre cer, și își amenință zeul, căci ei nu recu- conform sursei B.
nosc vreun alt zeu afară de al lor.” (Herodot, Istorii) e. Precizează o informație referitoare la ge-
B. „Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniți mai to-daci extrasă din sursa C.
sus, cum își spun ei înșiși și cum le zic romanii,
măcar că știu prea bine că unii dintre greci îi nu- 2. Activitate pe grupe: Alcătuiți grupe de trei
mesc geți fie pe drept, fie pe nedrept. Căci eu îmi elevi. Fiecare grupă este formată din trei persona-
dau bine seama că geții locuiesc dincolo de Hae- je: Herodot, Cassius Dio, Strabon. Imaginați-vă că
mus, de-a lungul Istrosului (Dunării).” (Cassius aceștia s-au întâlnit la „Cafeneaua autorilor antici”
Dio, Istoria romană) și discută despre geto-daci. Realizați un joc de rol
C. „Dacii au aceeași limbă cu geții. Aceștia sunt în care să folosiți informațiile din lecție, dar și in-
mai bine cunoscuți de eleni, deoarece se mută formații suplimentare.
GETO-DACII 25