Page 106 - biologie-viii

UNITATEA 3

IV. FORMULEAZĂ O PREDICȚIE O lună 2 ani 10 ani 50 ani
Compară datele din graficele referitoare la acumularea

gazelor cu efect de seră în atmosferă, evolu ia temperatu- 90 ani
rilor, evolu ia numărului de dezastre naturale raportate i 100 ani –
2 milioane ani
predic iile referitoare la evolu ia acumulărilor de gaze cu efect 100 ani
de seră, în func ie de politicile care vor fi adoptate (vezi pagi- 100 ani

na 119). 100 ani –
a. Care este punctul tău de vedere referitor la necesitatea 200 ani 2 milioane
aplicării principiilor dezvoltării durabile? 500 ani ani
b. Po i realiza un scenariu evolutiv referitor la viitorul posi- 500 ani
bil al ecosistemelor marine i oceanice?
1 000 000 ani
c. Comentează efectul negativ al activită ilor umane,
utilizând informa ii despre descompunerea de eurilor d. Argumentează necesitatea colaborării între ările
din imaginea alăturată. lumii în domeniul protec iei mediului.

V. EXPERIMENTE
1. Încălzirea globală nutrien ii valoro i sunt returna i naturii, deoarece, în
Materiale necesare: Două pungi de plastic (una timp, compostul se transformă în humus care ajută la
mai mică i una mai mare), două termometre, hârtie, revigorarea solurilor sărace.
creion. Materiale necesare: Ladă de lemn de 1 m x 1 m

Mod de lucru: Pune i termometrul în punga de fără fund, dar cu capac, care va fi amplasată într-o zonă
plastic mai mică i umfla i punga cu aer, legându-i apoi izolată, umbrită a cur ii colii, direct pe pământ, pentru

gura. Introduce i punga mică în cea mare i umfla i i a a permite descompunătorilor din sol să intre în com-

doua pungă cu aer. Înnoda i gura pungii i pune i-o la post/containere rotative speciale, materiale biodegra-
soare, lăsând al doilea termometru lângă ea. Citi i ter- dabile bogate în carbon (plante uscate, ramuri, hârtie,
mometrul după 30 de minute, nota i valorile i obser- carton, rumegu , coji de alune, nuci, scame), materi-
va i ce s-a întâmplat în interiorul pungilor. ale biodegradabile bogate în azot (resturi de legume
Concluzia: Când razele solare pătrund în punga i fructe, frunze verzi, gunoi de grajd, coji de ouă, za
mare (atmosfera pământului), aerul din punga mică de cafea, resturi de ceai), aer i apă.
(sau gazele, precum dioxidul de carbon, Mod de lucru: Materialele bogate în
re inute în atmosferă) absorb i emană azot i respectiv în carbon trebuie a e-
căldura înapoi spre termometrul care zate în straturi de 15–20 cm, bine ume-
reprezintă Pământul. Acest fenomen zite i care să alterneze. După aproxi-
reprezintă încălzirea globală cauzată mativ 3–4 săptămâni, se poate face
de folosirea combustibililor fosili. prima amestecare. Acest procedeu se
Printre efectele negative ale încălzirii poate repeta la 4–6 săptămâni timp de
globale se numără: secetele, furtunile i 7 luni. Dacă nu se face amestecarea, des-
inunda iile, cre terea nivelului mării, topi- compunerea se desfă oară mai lent (1 an).
rea ghe arilor polari, extinc ii ale unor specii etc. Descompunătorii (ciuperci, bacterii i insecte) sunt
Lucrând cu colegul de bancă, găsi i (timp de organisme care au nevoie de aer i de apă. Întoarcerea
10 minute) i nota i cinci obiceiuri proprii pe care le-a i i udarea grămezii vor oferi aerul i umiditatea nece-
putea schimba pentru a contribui la reducerea încălzi- sare microorganismelor.
rii globale. Prezenta i colegilor lista în clasă. Nu se pun la compostat citrice, ulei, lemn tratat,
carne, brânzeturi, plante bolnave.
2. Îmbunătă irea calită ii solului, utilizând mate- Concluzie: Pute i folosi compostul pentru cultiva-
riale biodegradabile rea plantelor care vor cre te mai puternice. Compostul
Cu ajutorul microorganismelor i insectelor, putem va îmbunătă i porozitatea solului, capacitatea lui de
transforma materiale biodegradabile într-un sol fer- înmagazinare a apei i rezisten a la eroziunea produsă
til, de culoare închisă, numit compost. În acest fel, de apă sau de vânt.

104 SĂNĂTATEA OMULUI ȘI A MEDIULUI