Page 62 - biologie-viii
P. 62
UNITATEA 2
b. Observă diagrama alăturată care arată rela iile între trei organisme notate
cu A, B i C. La punctele de ramificare se află strămo i ipotetici ce prezintă carac-
teristici comune organismelor la care se continuă ramifica iile.
Cine este înrudit mai îndeaproape cu A? C sau B?
Cine este înrudit
mai îndeaproape cu C?
A sau B?
Cum ai construi o
diagramă cu organismele din imaginile alăturate (om,
găină, opârlă) pentru a arăta evolu ia lor dintr-un stră-
mo comun?
IV. JOC DIDACTIC
1. Jocul „Telefonul fără fi r” i Evolu ia
Organizare i desfă urare: Clasa se împarte în trei grupe: G1 – 5 elevi, G2 – 10 elevi i G3 – 15 elevi.
Responsabilul fiecărei grupe prime te un bile el cu un cuvânt mai complicat, pe care trebuie să-l memoreze i
să-l transmită, optit la ureche celui mai apropiat coleg, iar acesta la următorul etc., până la ultimul membru al
echipei. Ultimul membru al fiecărei echipe va scrie, la sfâr itul jocului, pe bile el cuvântul care i-a fost transmis.
Observa ie: De regulă, cuvântul final va fi foarte diferit de cel ini ial, distorsionarea fiind cu atât mai mare
cu cât echipa va avea un număr mai mare de membri.
Cerin ă: Stabili i asemănarea dintre transmiterea cuvântului de la o persoană la alta cu transmiterea mesa-
jului genetic prin ADN de la un organism la altul.
Concluzie: În elegerea/transmiterea eronată a cuvintelor este sinonimă cu muta iile ADN-ului în evolu ie;
cuvântul de început reprezintă specia ancestrală, iar cuvântul final – specia nouă, varia ia. Astfel, elevii vor
„modela” modul în care microevolu ia poate schimba o specie în timp. Mesajul trimis prin „telefon” (cuvântul
optit) se modifică pe măsură ce trece de la un elev la altul, deoarece micile gre eli ale elevilor se acumulează,
a a cum se întâmplă mici muta ii în ADN. În evolu ie, după ce trece suficient timp, gre elile (muta iile) se
transformă în adaptări i astfel vor apărea specii noi, care vor fi deosebite de speciile originale.
2. Modelarea efectului dezastrelor (calamită ilor) asupra popula iilor
Organizare i desfă urare – Etape
Se împarte clasa în grupuri mici de elevi, care vor primi câte o sticlă de plastic de ¼ litri, cu gât sub ire, cu
câte 50 de bomboane colorate – jeleuri (jelly beans), de forma i mărimea unor boabe de fasole (acela i număr
de bomboane din fiecare culoare), coli de desen, creioane colorate/markere de aceea i culoare cu bomboanele
primite. Bomboanele reprezintă indivizii unei popula ii, culoarea – structura genetică; sticla – o situa ie ipotetică.
Cerin e:
Înregistrează într-un tabel numărul bomboanelor primite, pentru fiecare culoare.
Simulează o situa ie în care popula iile dintr-un anumit mediu ar fi supuse unui dezastru natural sau unei
activită i umane (incendiu de pădure, construirea unei autostrăzi etc.), prin scuturarea sticlelor, cu gâtul în jos.
Observa ie: Doar un număr limitat de bomboane (indivizi) vor reu i să treacă prin gâtul sub ire al sticlei,
deoarece se va produce un blocaj (calamitatea). Jeleurile care reu esc să iasă din sticlă sunt în număr mult mai
mic decât cele rămase în sticlă, ele reprezentând indivizii care au supravie uit dezastrului.
Elevii numără „indivizii supravie uitori”, pe culori, trecând datele într-un tabel.
După ce dezastrul s-a încheiat, supravie uitorii încep să se reproducă: elevii desenează, cu aceea i culoare
ca a jeleului, mai întâi „supravie uitorii”, apoi câte o copie exactă a fiecăreia (prima genera ie de urma i).
Calculează numărul descenden ilor, de fiecare culoare, rezulta i în trei genera ii i stabile te propor iile
între descenden i (pe culori). Elevii diferitelor grupe î i compară rezultatele, eviden iind diferen ele apărute.
Concluzie: Efectul de izolare are implica ii importante în evolu ie i pentru conservarea naturii, prin afec-
tarea anselor de supravie uire ale popula iei supuse dezastrului.
60 EVOLUȚIONISM
