Page 24 - fizica-viii

22 Fenomene termice UNITATEA 1

Termeni-cheie Stări de agregare, caracteristici

⚫ stare de agregare
⚫ forțe intermoleculare Ai observat că?
⚫ structură moleculară ⚫ Picăturile de apă au formă aproape sferică. Atunci când o picătură se
⚫ ordine, dezordine desprinde de robinet, o parte din următoarea este deja acolo. Picătura nu
⚫ cristal „se rupe” de ţeavă, ci de restul apei (fig.1).
⚫ Dacă întinzi un resort, forţele de atracţie dintre moleculele resortului
îl readuc la forma iniţială.

Ce crezi?
Este adevărat că densitatea solidelor este mai mare decât cea a lichide-
lor, iar densitatea lichidelor este mai mare decât cea a gazelor?

Amintește-ți
Fig. 1 - Formarea picăturii de apă
Starea de agregare este o formă de organizare a materiei, omogenă din
punct de vedere al proprietăţilor fizice şi chimice.
Corpurile se găsesc în una din cele trei stări de agregare: solidă, lichidă
sau gazoasă. Corpurile solide au formă proprie şi volum propriu. Corpurile
apă
lichide au volum propriu, dar nu au formă proprie (iau forma vasului în care
se găsesc). Corpurile gazoase nu au nici volum propriu, nici formă proprie.

Experimentează!

ulei 1. Câte picături pot sta pe o monedă? (fig.2)
⚫ Vei folosi: 3 monede uscate de 10 bani, o pipetă sau o seringă fără ac,
trei lichide: apă, ulei sau glicerină, alcool sau spirt medicinal.
⚫ Ce ai de făcut? Picură lent apă pe moneda aşezată pe masă, până când
apa curge de pe monedă. Repetă experienţa cu alcool şi ulei.
spirt ⚫ Ce constați? Lichidele rămân pe monedă chiar dacă nivelul lor depă-
şeşte marginile ei. Înainte de a curge, lichidele vor avea o suprafaţă bom-
bată, uleiul cel mai mult, iar alcoolul cel mai puţin.
Fig. 2 – Forțele intermoleculare ⚫ Cum îți explici? Moleculele lichidului se atrag, încercând să ia formă
împiedică lichidele să
curgă de pe monedă sferică, dar greutatea se opune acestei tendinţe. La apă, forţele de atrac-
ţie dintre molecule sunt mai mari decât la alcool şi mai mici decât la ulei.

2. Compresibilitatea gazelor și a lichidelor (fig.3)
⚫ Vei folosi: două seringi (fără ac) şi puţină apă.
⚫ Ce ai de făcut? Trage apă într-o seringă şi aer în cealaltă. Astupă cu
degetul orificiul seringii şi încearcă să comprimi substanţa din interior.
⚫ Ce constați? Apa nu poate fi comprimată, în timp ce aerul da.
⚫ Cum îți explici? Aerul are densitate mică, spaţiul dintre molecule
putând fi redus prin comprimare. Apa are densitate atât de mare, încât
Fig. 3 – Aerul poate fi moleculele „se ating” şi nu se pot apropia mai mult.
comprimat, apa nu
3. Expansiunea gazelor și a lichidelor (fig.4)
⚫ Vei folosi: două baloane, o pompă de vid, apă.
⚫ Ce ai de făcut? Umflă parţial unul dintre baloane cu aer. Introdu în
celălalt balon cam acelaşi volum de apă, fără aer. Aşază cele două baloane
sub clopotul pompei de vid şi pune pompa în funcţiune.
⚫ Ce constați? Balonul cu aer îşi măreşte volumul, iar balonul cu apă nu.
⚫ Cum îți explici? Aerul nu are volum propriu, el ocupă tot volumul pe
care îl are la dispoziţie. Apa are volum propriu, deoarece forţele de atrac-
Fig. 4 – Care balon conține aer? ţie dintre molecule nu permit îndepărtarea lor.