Page 111 - geografie-viii-l

109
CARACTERISTICI ALE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 1 09
Resurse, populație și elemente

ale dezvoltării sustenabile

România — elemente ale tranzi]iei (1990–2015)
România — elemente ale tranzi]iei (1990–2015)
România — elemente ale tranzi]iei (1990–2015)
28
27
21 22 23 România — elemente ale tranzi]iei (1990–2015)
24
25
26
România — elemente ale tranzi]iei (1990–2015)
48 U R
21 22 23 C 24 R 25 A 26 27 28
21 22 23 24 A I 25 N 26 27 E 28
48 21 22 23 U C 24 25 26 R 27 P 28
48 A 1 U R A I N A R U Areale industriale stabilizate: 1. Timișoara–Arad;
E
48 21 22 23 2 U C R 25 A 26 6 27 28
24
I C R A A I N I N A P R B 2. Craiova; 3. Slatina; 4. Pitești–Mioveni; 5. Brazi–Ploiești;
E
48 A 1 U 6 R P E L
U
R I A A 1 2 C R A I N A E U P I 6. București; 7. Brăila–Galați; 8. Constanța–Năvodari;
B
A I 1 2 2 6 6 P B U C 9. Bacău; 10. Cluj Napoca–Turda
L
47 R 2 A I 7 U I L B A
G A R I R 1 2 2 6 5 B C I L Areale rurale defavorizate: 1. Munții Apuseni; 2. Dealurile
47 N 7 L C I M
A
47 47 G A R A2 2 7 7 7 I A C O M Silvaniei–Podișul Someșan–Câmpia Transilvaniei;
U G 2 2 10 2 5 C A L
47 N A G 3 2 95 5 7 7 A M M 3. Piemontul Getic; 4. Sudul Câmpiei Române; 5. Sudul
O
U N G N 2 1 10 2 4 7 7 O O Podișului Dobrogei; 6. Dobrogea Centrală–Dobrogea
D L
U U 3 3 9 5 M
46 N 1 10 10 9 L � L Nordică–Delta Dunării; 7. Podișul Bârladului–Câmpia
O D O
U 3 3 3 9 7 4 D D Moldovei; 8. Subcarpații Curburii
V O L
46 1 1 1 10 4 4 � A V D O
O
4 3 3 9 3
A A I N A
46 46 1 1 6 A V O V Areale industriale în evoluție: 1. Satu Mare; 2. Oradea;
1 3 4 � �
46 4 6 U C R A V 3. Târgu-Mureș–Luduș; 4. Sibiu; 5. Râmnicu-Vâlcea;
1 1 1 8 �
4 4 6 6 7 U C R A I N A 6. Brașov; 7. Iași; 8. Târgu-Jiu– Rovinari–Drobeta-Turnu-
S
A
1 1 1
45 4 5 U C R A I N A Severin
8 6 8 7 6 U C R A I N A
S
1 5
E
45 S S 5 8 8 U C R A I N A Areale industriale în dificultate: 1. Reșița–Hunedoara–
8 3 4 5 7 7 6
45 45 S E R 5 5 8 7 6 Călan–Petroșani; 2. Baia Mare; 3. Onești–Comănești;
8 8 5 6 \
E
45 E 3 5 4 5 r 4. Vaslui–Bârlad; 5. Piatra-Neamț–Roman–Pașcani;
8 3 6 6 g
R
B 2 3 4 4 5 7 e a \ 6. Suceava–Botoșani; 7. Călărași–Slobozia
E
44 R R I 3 3 4 6 8 N g r \
B 2 3 a \ r
A 3 6 7 5 8 e a e r g
R
44 B I 2 3 4 6 N g \ a
B 2 7 8 a r a r e
0 44 B 100 km A B 3 6 7 A 5 8 M a e g N
44 I I U 2 L G A 4 R I 7 8 5 e N a e a
44 0 I 100 km A A B U L 4 I A 5 M a r e a N e Aplicații
R
G
A4
0 A B Elemente geografice ale integr\rii europene A 5 M a r a e M a r
100 km
0 100 km B U U L G 4 A R I I A
R
L
25 G
26 A
0 100 km B 23 Elemente geografice ale integr\rii europene A M a r
27
24
28
I
U
L
R
b
r
\
a
u
i
[
A

r
n
e
G
z

c
d
g
n
i
o
m
c
R Regiuni economice de interes european n Fig. 1 România — elemente ale tranziției (1990–2023) A A[ez\ri urbane e 1. Urmăriți harta de mai sus (Fig. 1) și
e
o
e
u
r
e

o
a
n
e
p
i
s
i
n
t
e

i
e
r
e
e
u
Elemente geografice ale integr\rii europene
U
27
28
A 26
24
C
1 Regiunea industrial\ 23 Elemente geografice ale integr\rii europene Metropol\ de nivel european identificați tipurile de areale care reflectă
25
N
R
I
A
[
c

e
o
n
e
t
b
c

e
r
d
i
a
n
i
u
i
e
n
R Regiuni economice de interes european n Elemente geografice ale integr\rii europene A A[ez\ri urbane e
z
m
e
r
u
r
o
a
e
p
n
o
i
\
u
e
e
e
i
r

g
s

Bucure[ti–Ploie[ti–Pite[ti–Bra[ov 23 U 24 25 26 28 Metropole regionale
R E
e
r
a
m
z
e
u
b
i
i
n
o
e
n
\
c
i
n
r
[
e

u

A A[ez\ri urbane
g
o
1 Regiunea industrial\ i c e d e i n t e r e s e u r o p e a n 23 C24 R A 25 I N A 26 27 28 Metropol\ de nivel european elemente ale tranziției. Dați câte un exemplu
Tranziția economică a dus la conturarea unor areale în stadii diferite ale
R Regiuni economice de interes european Satu Mare
Regiunea portuar–urban\ eres european
n
r
o
e
t
z
i

c
e
\
a
e
c
i
[

r
e
u
m
2 Regiuni economice de int
o
e
A A[ez\ri urbane
d

n
r
b
i
e
n
i
i
e
g
R
u

24
26
28
U
Bucure[ti–Ploie[ti–Pite[ti–Bra[ov s A e u r o p e a n 23 Baia Mare C 25 Suceava A 27 27 P U B L I C A A A[ez\ri urbane n e e pentru fiecare caz.
Ora[e de echilibru
1
n
u

\
r
[
r
Regiunea industrial\
i
Metropol\ de nivel european
a
b
e
z
i
e
R Regiuni economice de interes european
m
u
o
o
e
e
c
c

i
d
n
i

g
n
acesteia (redate în harta de mai sus).
Constan]a (Constan]a, e i n t e r e s e I u r o A p e a n Satu Mare U U C R R A I N N A Boto[ani Prut Metropole regionale
1
Regiunea industrial\
Metropol\ de nivel european
2
Bucure[ti–Ploie[ti–Pite[ti–Bra[ov
A
Regiunea portuar–urban\
1
Baia Mare
Metropole regionale
Metropol\ de nivel european
Regiunea industrial\
Ora[e de echilibru
Midia, Mangalia) Satu Mare C R A A I I N Suceava Boto[ani R E P U B L I C A I Infrastructur\ de transport r t
t
d
a
\
r
r
r
u
f

s
s
p
e
o
a
t
t
n
c
u
r

n
Bucure[ti–Ploie[ti–Pite[ti–Bra[ov
Între resurse, populație și dezvoltarea sustenabilă există condiționări și
R
Constan]a (Constan]a, R I A Zal\u Baia Mare Suceava Boto[ani R E E P U Metropole regionale 2. Enumerați, pentru fiecare activitate
2
3 Bucure[ti–Ploie[ti–Pite[ti–Bra[ov
Prut
Regiunea portuar–urban\
Satu Mare
Metropole regionale
Regiunea portuar-
2
Midia, Mangalia) Oradea A Satu Mare Baia Mare Bistri]a Boto[ani Prut Pod nou Ora[e de echilibru
Regiunea portuar–urban\
Constan]a (Constan]a,
c

\
u
n
n
t
o
s
urban\ Gala]i–Br\ila A R A I Zal\u Baia Mare Suceava Boto[ani P U B L I C A I Infrastructur\ de transport r t economică (exploatarea resurselor, indus-
e
f
r
a
s

t
r Ora[e de echilibru
a
u
r
r
d
p
t
Suceava
Piatra-Neam]
2
Regiunea portuar–urban\
legături noi, astfel: Cluj-Napoca
Ora[e de echilibru
3 Constan]a (Constan]a,
Poduri posibile
Midia, Mangalia)
Prut
Regiunea portuar-
R I
t
u
r
u
s
c
a
I Infrastructur\ de transport
f
r
n
t
Pod nou
Constan]a (Constan]a,
R E P U B L I C A
G
Ia[i
urban\ Gala]i–Br\ila A I Oradea Oradea Cluj-Napoca Mure[ Bistri]a Bistri]a Piatra-Neam] Roman Prut M O L D I Infrastructur\ de tra r r \ r a a n d n s e s p p t o o r r a r t t n s p o r t trie, agricultură, transporturi), patru modali-
Midia, Mangalia)
s

u
\
u
t
r

a
n
r
t
f
3
c
d
I Infrastructur\ de transport
e
t
r
Zal\u
Regiunea portuar-
Ia[i B L I C
{osele principale existente
Roman
Midia, Mangalia)
urban\ Gala]i–Br\ila AR
t
t
c
r
u

Pod nounsport
t
\
f

r
a
s
d
r
n
e
u
Mure[
Poduri posibile
N
• resursele, în principiu, favorizează dezvoltarea; A
Regiunea portuar- R
tăți de combatere a poluării.
G
3
Târgu-Mure[
Oradea
• regiunile care și-au epuizat resursele au dus și la diminuări ale industriei;
Bistri]a
Pod nou
3 Regiunea portuar- Oradea Zal\u Zal\u Cluj-Napoca Bistri]a Piatra-Neam] Bac\u Roman M O L D O VA C\i ferate de mare vitez\ (trasee posibile)
Autostrad\
U
Ia[i
Mure[
Poduri posibile
Pod nou
Piatra-Neam]
urban\ Gala]i–Br\ila
Roman Ia[i
N
urban\ Gala]i–Br\ila Arad A GA Cluj-Napoca Târgu-Mure[ Piatra-Neam] Bac\u M O L {osele principale existente
Cluj-Napoca
{osele principale existente 3. Precizați, pe baza unor observații în
Roman
Poduri posibile
Mure[
Autostr\zi `n construc]ie [i alte trasee posibile
Poduri posibile
Autostrad\
Mure[
N G
M O L D O VA O VA
Bac\u
46 U • sistemul de transporturi poate avea un rol restrictiv (ca efect al degra-
G
Alba Iulia
Târgu-Mure[
orizontul local, elemente ale dezvoltării refe-
{osele principale existente
Arad
N
Autostrad\ existente
Bârlad
Siret
U
{osele principale
dării acestuia) sau un element favorizant al dezvoltării; Autostr\zi `n construc]ie [i alte trasee posibile
Bac\u
Bac\u
Olt Târgu-Mure[
46 N Arad Alba Iulia Sibiu Târgu-Mure[ Siret Bârlad Aeroporturi interna]ionale
Autostrad\
ritoare la: resurse, activități industriale, agri-
Autostr\zi `n construc]ie [i alte trasee posibile
Ia[i M O L D O VA
Autostrad\
46 U U Timi[oara Arad Alba Iulia Olt Bra[ov Foc[ani Siret Gala]i C\i ferate de mare vitez\ (trasee posibile)
Bârlad D O VA
• principala resursă în dezvoltarea activităților economice sustenabile
Bârlad
g
l
i
e
m

e
e
c
A Alte elemente geografice de
Autostr\zi `n construc]ie
d
f
n
t

l
r
e
e [i alte trasee posibile
e
e
e
g
t
a

o
cultură, transporturi și alte servicii.
Aeroporturi interna]ionalealte trasee posibile
Autostr\zi `n construc]ie [i
s
e

e
p
r
o
n
r
e
u
e
i interes european

a
t
n
3
46 46 S Timi[oara Arad Alba Iulia Sibiu Bra[ov Foc[ani Bârlad UCRAI N A C\i ferate de mare vitez\ (trasee posibile)
o reprezintă resursa financiară; Olt Br\ila–M\cin C\i ferate de mare vitez\ (trasee
Alba Iulia
C\i ferate de mare vitez\ (trasee posibile)
Aeroporturi interna]ionale posibile)
Sibiu
l
i
t
n
o

f
e
a
e
l

g
e
e
c
e
e
e
Re[i]a
r
m
g
t

d
Siret
Siret
Timi[oara Bra[ov Foc[ani Gala]i Gala]i UCRAI N A A Alte elemente geografice de e
1 1
Mun]ii Carpa]i
Br\ila
Olt
Tulcea
Buz\u
Sibiu Olt
a

r
n
r
u
i interes european
e
s
e
3
Râmnicu-Vâlcea
p
e
e
o
t
n
45 S E • măsurile noi de reducere a poluării au determinat dezvoltarea acelor lemente geografice de e
Aeroporturi interna]ionale
A Alte e
t
e
d
e
e
g
e

e
l
c

Sibiu

n
e
r
g
o
f
i
l
Aeroporturi interna]ionale
a
t
m
e
Foc[ani
Timi[oara
Timi[oara Re[i]a Târgu-Jiu Târgovi[te Bra[ov Foc[ani Br\ila–M\cin UCRAI N A Terenuri arabile utilizabile
Bra[ov
1 1
Ploie[ti
u
n
a
i interes european

o
r
e
p
s
r
e

e
e
t
n
S
Mun]ii Carpa]i
3 3
Tulcea
Gala]i
Br\ila

e
g
m
a
c
f
e
e
r
t
i
g
t
e
d

e
e
l
n
o
e

t
Br\ila–M\cin N A A
l
d
m
e
c
e
e
Re[i]a Drobeta-
l A Al lte elemente geografice de
e
e
n

e
t
g
a
r
UCRAI
i
f
g
o
e
Râmnicu-Vâlcea
45 S E S activități economice care poluează mai puțin; Buz\u Gala]i 3 Br\ila UCRAIN 1 1 A Alte elemente geografice de e e
Pite[ti
prin agricultur\ intensiv\
1
Turnu-Severin Târgu-Jiu
r
e
e
r
e
t
e
s
p
e
e
Slobozia
u
u
3
Târgovi[te

n
a
a
n
e
i
i interes european
Tulcea interes european

n
s
t
n

e
Terenuri arabile utilizabile
Buz\u 3
Ploie[ti
Râmnicu-Vâlcea
45 R E • dezvoltarea sustenabilă are în vedere repartizarea teritorială a cen- r r o o p Mun]ii Carpa]i
Atomocentral\
A
Re[i]a
Cernavod\
Re[i]a
Br\ila–M\cin
3 3 Br\ila–M\cin
Drobeta-
Târgovi[te BUCURE{TI
Târgu-Jiu
Pite[ti
1 1 1 1
Terenuri arabile utilizabile
Tulcea
Tulcea
Mun]ii Carpa]i
Mun]ii Carpa]i
A
Buz\u
Br\ila
Buz\u
Râmnicu-Vâlcea
45 45 E R E B 3 3 Turnu-Severin Râmnicu-Vâlcea 1 Ploie[ti Slobozia Br\ila 3 3 2 2 Constan]a N e a g r \ 1 1 prin agricultur\ intensiv\ Termeni noi
Rezerva]ia Delta Dun\rii
Drobeta-
trelor economice, dar se bazează cel mai mult pe raportul dintre cerere și prin agricultur\ intensiv\
Pite[ti
Cernavod\
Midia
A
Târgu-Jiu
Atomocentral\
Târgu-Jiu
Slatina
1 BUCURE{TI
Târgovi[te
Turnu-Severin
Terenuri arabile utilizabile
Târgovi[te
Terenuri arabile utilizabile
3 3
Ploie[ti
Ploie[ti
R
Slobozia A 3 3
Constan]a N e a g r \Litoralul M\rii Negre
A
Drobeta-
I
Atomocentral\
prin agricultur\ intensiv\
Rezerva]ia Delta Dun\rii
Pite[ti
44 ofertă; Drobeta- Craiova Jiu Slatina Pite[ti Alexandria 1 Giurgiu 3 3 BUCURE{TI C\l\ra[i 3 4 4 3 Cernavod\ 2 2 Constan]a N e a g r \ 2 2 1 1 prin agricultur\ intensiv\
C\l\ra[i–Silistra
1
Turnu-Severin
Turnu-Severin
3 3
A2 Midia
2 2 e a
Slobozia
Slobozia
Tranziție economică proces de modificare
R
Dun\rea
Calafat–Vidin
3 3
B R
A
Craiova
1 1
4 4
Cernavod\
Litoralul M\rii Negre
M a r
Constan]a N e a g r \ A
Atomocentral\
2 2 A Atomocentral\
C\l\ra[i Cernavod\
BUCURE{TI
Mangalia
Slatina
BUCURE{TI
Bechet
Midia
B I
44 • utilizarea terenurilor arabile este diminuată de tipul de proprietate și Rezerva]ia Delta Dun\rii
C\l\ra[i–Silistra
3 3
3 3
Dun\rea
A
3 3
Alexandria
A
2 a r e a
a structurii economiei țării în procesul de
4 4
Canalul Dun\re–Marea
C\l\ra[i
Giurgiu
2
4 4 2 2
Craiova
2 2
A
2 2
Calafat–Vidin
Litoralul M\rii Negre
1 1 1
Rezerva]ia Delta Dun\rii
I A
Dun\rea
B
I
B
100 km
U
B
Alexandria R
0 44 de asocierea lor redusă în exploatații agricole moderne și eficiente. N e a g r \ 3 3 1 Rezerva]ia Delta Dun\rii
Bechet Slatina
C\l\ra[i–Silistra Midia
G
A
Mangalia
L
Midia
Jiu
Slatina
3 3
Neagr\
Giurgiu
trecere de la o economie centralizată la o
Constan]a
C\l\ra[i
Dun\rea
28 4 4
Craiova
2 2 2
3 3
Dun\rea
C\l\ra[i
Canalul Dun\re–Marea
Craiova
Litoralul M\rii Negre
I
Jiu
44 0 44 100 km A 23 B Calafat–Vidin Bechet 25 Alexandria 26 3 3 I 3 3 27 A C\l\ra[i–Silistra 4 4 Mangalia 29 M M a r e a 4 4 2 Litoralul M\rii Negre 63
I
C\l\ra[i–Silistra
Dun\reaR
U
Neagr\
4 4
Canalul Dun\re–Marea
A Giurgiu
A Calafat–Vidin 24 Jiu Jiu L G AlexandriaGiurgiu 2 2 29 r e a a 3 3 3 3 Dun\rea economie modernă, cu o înaltă eficiență ca-
Calafat–Vidin
A
Mangalia
0 100 km 23 B 24 Bechet U L 25 G 26 A R 27 I A 28 Mangalia M a a r e Dun\rea 63
Bechet
Neagr\
Dun\rea
M
25 Dun\rea
4 4 Canalul Dun\re–Marea
4 4
27 A
Canalul Dun\re–Marea
28
26
A
24
29
Dezvoltarea
0 0 100 km 23 B B sustenabilă implică, în acest fel, resurse financiare, litativă. 63
I
U
R
L
I
G
A
100 km
63
Neagr\
L
U
R
A
G
63
Neagr\
27
29
23
24
25
28
26
utilizate rațional, populație calificată, mijloace de transport, o ce- Dezvoltare sustenabilă dezvoltare economi-
25
27
26
24
23
28
29
rere pentru diferitele produse obținute, în condițiile protecției me- că susținută de resurse (materiale și umane)
diului înconjurător. care oferă posibilități și pentru generațiile
viitoare.