Page 108 - geografie-viii-l

106 CARACTERISTICI ALE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Calitatea mediului

înconjurător în România

Aplicații U U C R A I N A A R Surse majore de poluare: 1. Mediu continental moderat
C
R
N
I
A
E
A A P Industria metalurgic\
Petrochimie al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
U
I I B
1. Urmăriți harta alăturată (Fig. 1) și loca- Satu Mare Boto[ani REPUBLICA I Industria cimentului al Depresiunii Colinare
L
lizați tipurile de mediu (1 – 4 – vezi legenda A A R R Suceava C Termoenergie a Transilvaniei
Industria chimic\
A
hărții) și varietățile acestora. G G Suplacu de Barc\u Ia[i Alte ramuri al Dealurilor Moldovei
M
2. Ce elemente considerați că sunt determi- N N Oradea Ale[d Cluj- Napoca O al Subcarpa]ilor Sudici
nante în caracteristicile calitative ale mediului? U U Turda Bicaz D regiuni joase din sud
O
Ro[ia Montan\ Bac\u L MOLDOVA V 2. Mediu continental cu nuan]e de
3. Prezentați, pe scurt, tipul de mediu din Arad U C R A I N A Iernut A A ari ditate
1. Mediu continental moderat
fotografiile de mai jos (1., ...3.). A U C R A I N A Hoghiz Borze[ti A I N al p\r]ii de est a Câmpiei Române
1. Mediu continental moderat
U C R A I N A
1. Mediu continental moderat
U C R A I N A
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
R
I A A A Timi[oara R E P U B L I C A 1. Mediu continental moderat
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
al Depresiunii Colinare
C
R I I I Sibiu Bra[ov al Dealurilor [i Câmpiei de Vest (cu peisaj de step\ [i silvostep\)
al Depresiunii Colinare
al Depresiunii Colinare
a Transilvaniei
U
Gala]i
A R R R S S Re[i]a R E P U B L I C A M O L D O V al Depresiunii Colinare U C R A I N A al Podi[ului Dobrogei
a Transilvaniei
a Transilvaniei
al Dealurilor Moldovei
G A A A E Paro[eni R E P U B L I C A M O L D O A a Transilvaniei Tulcea al Deltei Dun\rii
al Dealurilor Moldovei
Br\ila
al Subcarpa]ilor Sudici
U C R A I N A E R al Dealurilor Moldovei
G G G
U C R A I N A 1. Mediu continental moderat al Dealurilor Moldovei
N
1. Mediu continental moderat
al Subcarpa]ilor Sudici
regiuni joase din sud
A A U C R A I N A R B 1. Mediu continental moderat Ploie[ti al Subcarpa]ilor Sudici 3. Mediu montan
N N N
al Subcarpa]ilor Sudici
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
U
regiuni joase din sud
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
2. Mediu continental cu nuan]e de
I I A U U U I R E P U B L I C A al Dealurilor [i Câmpiei de Vest A regiuni joase din sud al mun]ilor `nal]i
Govora
regiuni joase din sud
R E P U B L I C A M O L D O
2. Mediu continental cu nuan]e de
Slobozia
ari ditate
R R I B A Turceni al Depresiunii Colinare Brazi N A A A 2. Mediu continental cu nuan]e de al mun]ilor mijlocii [i jo[i
2. Mediu continental cu nuan]e de
al Depresiunii Colinare V A
a Transilvaniei
ari ditate
al Depresiunii Colinare V A
A A R R E P U B L I C A M O L D O V a Transilvaniei A I I I N N N Bucure[ti ari ditate Midia Marea
I
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
Câmpulung M O L D O V A
a Transilvaniei
ari ditate
al Dealurilor Moldovei
Neagr\ a g r \
al Dealurilor Moldovei
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
G G A Craiova Slatina C R A A A I al p\r]ii de est a Câmpiei Române al depresiunilor intramontane
N\vodari
(cu peisaj de step\ [i silvostep\)
al Dealurilor Moldovei
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
al Subcarpa]ilor Sudici
(cu peisaj de step\ [i silvostep\)
N N G S AA M O L D O A al Subcarpa]ilor Sudici U C C C R R R Giurgiu (cu peisaj de step\ [i silvostep\) N e 4. Mediu litoral
Medgidia
al Podi[ului Dobrogei
Constan]a
al Subcarpa]ilor Sudici U
(cu peisaj de step\ [i silvostep\)
regiuni joase din sud
U C R A I N A S E 1. Mediu continental moderat regiuni joase din sud U U al Podi[ului Dobrogei mediu litoral
N
U U
al Podi[ului Dobrogei
al Deltei Dun\rii
U C R A I N A
2. Mediu continental cu nuan]e de
regiuni joase din sud
1. Mediu continental moderat
al Podi[ului Dobrogei
U C R A I N A
2. Mediu continental cu nuan]e de
al Deltei Dun\rii
S E R
A A A U 1. Mediu natural montan R B I 0 1. Mediu continental moderat B A A B U U 2. Mediu continental cu nuan]e de R I I A al Deltei Dun\rii M a r e a
G
L
3. Mediu montan
A
A
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
R E P U B L I C M O L D O V A
E
al Deltei Dun\rii
R
ari ditate
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest
L
A
G
S E R B
I I I U C R A I N A R B I A al Dealurilor [i Câmpiei de Vest I I N N N A ari ditate 3. Mediu montan
1. Mediu continental moderat
3. Mediu montan
al Depresiunii Colinare
U C R A I N A
100 km V A
al mun]ilor `nal]i
1. Mediu continental moderat
ari ditate
3. Mediu montan
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
al Depresiunii Colinare
A A
2. Mediu continental cu nuanțe de ariditate
1. Mediu continental moderat
al Depresiunii Colinare
al mun]ilor `nal]i
R R R A A B I A Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic g . 2 3. Mediu montan
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
i
al Dealurilor și Câmpiei de Vest R R
g
.
i al Dealurilor [i Câmpiei de Vest I
1
F Fig. 2 Combinatul chimic Govora
al mun]ilor `nal]i
F Fig. 1 România − principalele centre industriale poluante (2000)
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
a Transilvaniei
al munților înalți
al mun]ilor `nal]i
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
al părții de est a Câmpiei Române (cu peisaj de
(cu peisaj de step\ [i silvostep\)
a Transilvaniei
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest A
A A A I I S R E P U B L I C A M O L D O V A A a Transilvaniei C C R (cu peisaj de step\ [i silvostep\) Marea al mun]ilor mijlocii [i jo[i
I A
al Depresiunii Colinare
al Depresiunii Colinare a Transilvaniei
stepă și silvostepă)
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
al munților mijlocii și joși
al Dealurilor Moldovei
al Depresiunii Colinare U U
al depresiunilor intramontane
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
al Dealurilor Moldovei
al Podi[ului Dobrogei
(cu peisaj de step\ [i silvostep\) Marea
C
G G G R R S E DOC 1 a Transilvaniei Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei
al Podi[ului Dobrogei
al depresiunilor intramontane
al depresiunilor intramontane
al Dealurilor Moldovei
al Dealurilor Moldovei
al Podișului Dobrogei
Marea
Neagr\
al depresiunilor intramontane
1

o U
D DOC 1 a Transilvaniei
O

v
i
r
a
u
a
a
r
l
d
Cal Subcarpa]ilor Sudici
Marea
c
t
4. Mediu litoral
i
a
e
P Poluarea radioactiv\
o
\
al depresiunilor intramontane
al Podi[ului Dobrogei
Neagr\
al Deltei Dun\rii
al Deltei Dunării
al Subcarpaților Sudici
al Subcarpa]ilor Sudici
N N N A A S E R R E P U B L I C A M O L D O V A R Poluarea radioactiv\ este aproape imperceptibil\ `n ]ara noastr\. ~n anumite Neagr\ 4. Mediu litoral
4. Mediu litoral
al Subcarpa]ilor Sudici
al Deltei Dun\rii
4. Mediu litoral
al Dealurilor Moldovei
Neagr\
al regiunilor joase din sud
regiuni joase din sud
mediu litoral
mediu litoral
al Deltei Dun\rii
al Dealurilor Moldovei
4. Mediu litoral
regiuni joase din sud
3. Mediu montan
U U U N N G G R B I situa]ii (cum a fost cazul avariei de la centrala atomoelectric\ din Cernobâl - Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
regiuni joase din sud
mediu litoral
3. Mediu montan
Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii.
E R B
mediu litoral
I
A
U
A
G
al Subcarpa]ilor Sudici
R
B
L
2. Mediu continental cu nuan]e de
Fig. 1 Tipuri de medii din spațiul carpato-danubiano-pontic și panonic
al Subcarpa]ilor Sudici
3. Mediu montan
mediu litoral
al mun]ilor `nal]i
2. Mediu continental cu nuan]e de
A
L
R
A A A
G
B
U
A
I
al mun]ilor `nal]i
2. Mediu continental cu nuan]e de
G
L
U
A
B
A
I
R
regiuni joase din sud
Ucraina), substan]ele radioactive sunt transportate la distan]e mari de locul lor
ari ditate
G
R E P U B L I C A M O L D O V A
I
A
B
N N N
A
U
L
B I A
regiuni joase din sud
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
ari ditate
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
R E P U B L I C A M O L D O V A
U U I A Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic R al mun]ilor `nal]i de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
ari ditate
I I I
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic
de origine. Centrala atomoelectric\ de la Cernavod\ este considerat\ una din-
mat de câmpie.
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic
2. Mediu continental cu nuan]e de
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
A A A
A
Marea
Mediul înconjurător, din perspectiva geografiei, reprezintă totalitatea ele-
2. Mediu continental cu nuan]e de
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
al depresiunilor intramontane
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic
Marea
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
al depresiunilor intramontane
tre cele mai sigure din punctul de vedere al riscurilor unui accident.
R E P U B L I C A M O L D O V A
ari ditate
Neagr\
(cu peisaj de step\ [i silvostep\) Marea
DOC 1 C C C R R N N A A Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei
(cu peisaj de step\ [i silvostep\) Neagr\
ari ditate
al depresiunilor intramontane
4. Mediu litoral
mentelor, fenomenelor și proceselor naturale și a celor introduse de om (an-
4. Mediu litoral
(cu peisaj de step\ [i silvostep\)
Neagr\
DOC 1
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei
al p\r]ii de est a Câmpiei Române
al Podi[ului Dobrogei
4. Mediu litoral
S DOC 1 U U U A A I I Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu
tale. al p\r]ii de est a Câmpiei Române
al Podi[ului Dobrogei
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei
mediu litoral
R R
DOC 1 Pozi]ia geografic\: C `n partea de est a ]\rii. Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
mediu litoral
al Podi[ului Dobrogei
oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.

2

m
a
i
d
u

e
i
g
o
u
e
tropice) care, luate împreună, reprezintă condițiile de existență ale societății
m
d
d
e
r

l
C Combinarea tipurilor de degradare a mediului
e

a
r

d
a
D DOC 2 (cu peisaj de step\ [i silvostep\)
S E
C C
O al Deltei Dun\rii
Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
al Deltei Dun\rii est a ]\rii.
I
2. Mediu litoral L L G Pozi]ia geografic\: `n partea de b i n a r e a t i p u r i l o r de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
B
R
A
mediu litoral
A
(cu peisaj de step\ [i silvostep\)
U
Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
U U Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii.
Factorii complementari: existen]a bazinului
G
I
R
A
U
A
B
al Deltei Dun\rii
S E R
Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
3. Mediu montan a
al Podi[ului Dobrogei ]\rii.
G Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
omenești.
~n multe situa]ii concrete exist\ o combinare a factorilor care genereaz\
A
R
A
S E R B B U L Pozi]ia geografic\: `n partea de est de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
I
al Podi[ului Dobrogei
3. Mediu montan
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
mat de câmpie.
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
3. Mediu montan
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
S E
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
al mun]ilor `nal]i
al Deltei Dun\rii
R B I
mat de câmpie.
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
mat de câmpie.
al mun]ilor `nal]i
al Deltei Dun\rii
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic fenomene de poluare [i o concentrare a diferitelor tipuri de poluan]i. Aceste
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
Mediul înconjurător are componente naturale (climă, hidrografie, substrat
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
al mun]ilor `nal]i
Regimul hidrologic al râurilor:
m mat de câmpie.
E R

d
e
m
i
x
a
a
r
e
d
g
r
a
B I A
\
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
regiuni, cu o degradare maxim\, concentreaz\ poluarea apelor, a aerului,ne re gu lat, cu
3. Mediu montan
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
tale.
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
I A
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
3. Mediu montan
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
A
DOC 1 Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu
R B
tale.
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
degra darea terenurilor [i a peisajelor, poluarea sonor\, acumularea unor haldene re gu lat, cu
Regimul hidrologic al râurilor:
al depresiunilor intramontane oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.
etc.) și componente antropice (construcții, orașe, activități industriale etc.).
DOC 1
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei
tale.
B I
al mun]ilor `nal]i
Marea
al mun]ilor `nal]i
Marea
DOC 1 Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu
Mareacomplementari: existen]a bazinului
tale. Factorii
al depresiunilor intramontane oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.

de steril, distrugerea vegeta]iei [i a faunei. Sunt regiuni cu o indus trializare
al depresiunilor intramontane oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.
Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
I A
Nord).
Neagr\
al mun]ilor mijlocii [i jo[i
Neagr\ Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
4. Mediu litoral bazinului
Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii. Factorii complementari: existen]a oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.

Neagr\ Tip de climat: climat continental, cu nuan]e Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
A
Harta de mai sus consemnează patru tipuri fundamentale de mediu:

4. Mediu litoral bazinului
al mun]ilor mijlocii [i jo[i

Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii. Factorii complementari: existen]a

M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
Marea complementari: existen]a bazinului
intensiv\, `n care a existat dezinteres fa]\ de calitatea vie]ii oamenilor.
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
4. Mediu litoral
Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii. Factorii (mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea
Marea Tip de climat: climat continental, cu nuan]e Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
al depresiunilor intramontane
al depresiunilor intramontane `ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -

M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
mediu litoral
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli- Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
• mediul continental-moderat, caracteristic celei mai întinse părți din țară,

mediu litoral
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
mediu litoral
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
mat de câmpie.
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
Neagr\
A
4. Mediu litoral
G
B B U U L L situarea regiunii spre interiorul masei continen- Neagr\ diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre. Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
A
I
R
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
mat de câmpie.
G Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
A
A
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
I
4. Mediu litoral
R
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
Identifica]i sursele [i tipurile de poluare din orizontul local [i `ncerca]i s\
B
A
G
cu mai multe varietăți regionale, rezultate din altitudine și poziția geografică;
U
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
L situarea regiunii spre interiorul masei continen- Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
mat de câmpie.
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de

Nord).
mediu litoral
Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic R R I I A A din direc]ia nordic\ [i nord-estic\. ]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
mediu litoral
preciza]i modalita]ile de diminuare a acestora.
tale.
situarea regiunii spre interiorul masei continen- Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu
Nord).
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic

Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
L tale.
ridicat\.
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic
Nord).
Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
B
U
G
A
• mediul continental, cu nuanțe de ariditate, situat în partea de est a țării;
Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.
U
B
Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
Aprecia]i gradul de degradare a mediului `nconjur\tor al localit\]ii voastre
A
G

L tale.
oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.
Factorii complementari: existen]a bazinului
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea
Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
[i argumenta]i aceast\ opinie.
oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.
Factorii complementari: existen]a bazinului
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic R I A (mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea Nord). C CAPITOLUL X X P PROBLEME ALE MEDIULUI ~NCONJUR|TOR R 1 111 1
Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
• mediul montan, provenit din dezvoltarea verticală a caracteristicilor na-
DOC 1
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei
Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei
DOC 1

Factorii complementari: existen]a bazinului
R
U
L
N

O
L
O
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
M
E
~
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
O

U
T
|
I
L
B
N
A

J
R
U
P
C
E
O
L
E
U
I
T
D
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
M

L
I
E
A
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei
DOC 1
1
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
ridicat\.
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare

`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
turale. Acesta este diferențiat în funcție de caracteristicile regionale și locale;
Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii.
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
ridicat\.
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
DOC 1 Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii. Tip de climat: climat continental, cu nuan]e este [i cea mai mare valoare din ]ar\). (Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic
Tip de climat: climat continental, cu nuan]e

din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
ridicat\.
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea

Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
DOC 1 Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii.
3. Mediu deltaicmai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde
ridicat\.

]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por - Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\

]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
• mediul litoral, influențat de Marea Neagră.
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli- Temperatura (Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).

Nord).

Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii. Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
Nord).

Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
mat de câmpie.
Fiecare tip de mediu are varietăți regionale (Fig. 1).
situarea regiunii spre interiorul masei continen- mat de câmpie. este [i cea mai mare valoare din ]ar\). (Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic
Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii. Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
mat de câmpie.
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea

Nord).
Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ;
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli- Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
Termeni noi

(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea Temperatura
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunile
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic

Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu

(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
tale. Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli- Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea Temperatura

tale.
mat de câmpie.
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre. Temperatura

(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.

tale.

Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ;
Dobrogei
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
mat de câmpie.
oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale. Temperatura
nordice [i de peste 11°C;

oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale. — medie anual\ este de 10°C `n por]iunile
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ;
ridicat\.
Factorii complementari: existen]a bazinului
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitateDensitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ;
Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu anual\ este de 10°C `n por]iunile

oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale. medie
Factorii complementari: existen]a bazinului Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea —

Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
Aplicație
ridicat\.
tale. Factorii complementari: existen]a bazinului Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea — medie anual\ este de 10°C `n por]iunile este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ;

Dobrogei
Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
nordice [i de peste 11°C;

este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea
— medie
Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu anual\ este de 10°C `n por]iunile
tale.
Geografia mediului preocupare a geografiei
Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
ridicat\.
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecventRadia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde
Dobrogei
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-

Vegeta]ia natural\: step\ pe cea
nordice [i de peste 11°C;
Dobrogei
oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.mai mare Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea

M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
nordice [i de peste 11°C;
oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent

`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por - Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
Dobrogei
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
nordice [i de peste 11°C;
Factorii complementari: existen]a bazinului
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde — vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\. mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde (Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).

Factorii complementari: existen]a bazinului
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
de a prezenta și interpreta, sub raportul rela- Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\ Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).

(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
Caracterizați, pe scurt, pe baza celor învățate până acum, un tip de mediu
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
țiilor, al diversității și al distribuției spațiale,
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trograficTipul de agricultur\: agricultur\ comer-
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral. cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului

Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului Temperatura
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
Nord).

Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului Temperatura
Nord).
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por -
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\. este [i cea mai mare valoare din ]ar\). orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare; cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i

Nord).
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral. cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
reprezentat pe harta de mai sus, la alegere.
—
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
caracteristicile mediului înconjurător. iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei deDensitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ;
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea Temperatura

cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.

]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei deDensitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ; Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea
Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i

Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea — medie anual\ este de 10°C `n por]iunile — iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului — medie anual\ este de 10°C `n por]iunile — iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%;
Fig. 5 – Imagine din Podi[ulpe
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre. Nord). Soluri (predominante): de tip cerno zi om [iDensitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ; Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe delul al\turat (DOC 1), caracteristi- Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea

— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i

litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
Nord).
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului — medie anual\ este de 10°C `n por]iunile
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
nordice [i de peste 11°C;
Fig. 5 – Imagine din Podi[ulpe
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea Grad de antropizare: aproximativ 70–75%;
Dobrogei
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -

soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
nordice [i de peste 11°C;
Dobrogei
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea
sud.
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia). litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
sud.de aproximativ –1°C `n
–3°C `n partea central\ [i
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
ridicat\.
nordice [i de peste 11°C;
Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
Dobrogei
Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i
sud.
ridicat\.
Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
cile principale ale mediului din loca -
ridicat\.
sud.
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre. — vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi- Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia). litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins delul al\turat (DOC 1), caracteristi- delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia). spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
cile principale ale mediului din loca -
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitateTipul de agricultur\: agricultur\ comer-
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitateTipul de agricultur\: agricultur\ comer- Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -

diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre. — vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi- Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.

sud.
cile principale ale mediului din loca -
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde

Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
cile principale ale mediului din loca -

litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde — vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi- Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm. spa]iu ameliorat [i amenajat turistic. Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -

mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde
cile principale ale mediului din loca -
Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
ridicat\. Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\Tipul de agricultur\: agricultur\ comer- Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -

cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea

cial\ pe exploata]ii preponderent de stat. luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
ridicat\.
este [i cea mai mare valoare din ]ar\). orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare; anual pe cele mai mari `ntinderi. luare industrial\ [i urban\ relativ redus\. litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm 2 /an; cea
Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -
investiga]ii elementare a acestora.
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
anual pe cele mai mari `ntinderi.
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare; anual pe cele mai mari `ntinderi.
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic
anual pe cele mai mari `ntinderi.
cial\ pe exploata]ii preponderent de stat. luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
investiga]ii elementare a acestora.
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde — iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
investiga]ii elementare a acestora.
Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\ Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.

anual pe cele mai mari `ntinderi.
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde — iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
Temperatura
Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\ Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
investiga]ii elementare a acestora.

(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
Temperatura
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
Temperatura
este [i cea mai mare valoare din ]ar\). –3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins Prezenta]i pe scurt, dup\ mo - investiga]ii elementare a acestora. 31
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).
litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic 2 ;
Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km
Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunile (Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic 2 ; Fig. 5 – Imagine din Podi[ul delul al\turat (DOC 1), caracteristi- 31
sud.
Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ;
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral. litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
31
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunile
delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
sud.
Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral. spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
Temperatura
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunile
Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea
Temperatura
Dobrogei
nordice [i de peste 11°C; sud. Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm. spa]iu ameliorat [i amenajat turistic. delul al\turat (DOC 1), caracteristi- 31 31
cile principale ale mediului din loca -
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea
Dobrogei
nordice [i de peste 11°C;
cile principale ale mediului din loca -
Dobrogei
Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ; Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -

Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
nordice [i de peste 11°C;
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunile Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.

Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km 2 ; Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
cile principale ale mediului din loca -

Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunile
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
Fig. 5 – Imagine din Podi[ul

este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -

— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea
anual pe cele mai mari `ntinderi.
investiga]ii elementare a acestora.
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
Dobrogei
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
nordice [i de peste 11°C; anual pe cele mai mari `ntinderi. luare industrial\ [i urban\ relativ redus\. litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
investiga]ii elementare a acestora.
Dobrogei
nordice [i de peste 11°C;
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia). luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare; anual pe cele mai mari `ntinderi.
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
investiga]ii elementare a acestora.
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
31
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%;
Tipul de agricultur\: agricultur\ comer- pe
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare; cial\ pe exploata]ii preponderent de stat. Prezenta]i pe scurt, dup\ mo - 31
31
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
sud. — iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
sud.
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
sud.
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
cile principale ale mediului din loca -
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
Prezenta]i pe scurt, dup\ mo -
litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins
Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
cile principale ale mediului din loca -
Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -
Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -
delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
sud. Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm. litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins cile principale ale mediului din loca -
Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.

litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
sud.
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic.
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
anual pe cele mai mari `ntinderi.
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
anual pe cele mai mari `ntinderi.
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
investiga]ii elementare a acestora.
cile principale ale mediului din loca -
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
anual pe cele mai mari `ntinderi.
investiga]ii elementare a acestora.
cile principale ale mediului din loca -
Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -
Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
Caracteristici ale degrad\rii mediului: po -
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
anual pe cele mai mari `ntinderi. luare industrial\ [i urban\ relativ redus\. investiga]ii elementare a acestora. 31
investiga]ii elementare a acestora.31
anual pe cele mai mari `ntinderi.
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\.
investiga]ii elementare a acestora.31
31
31