Page 61 - geografie-viii-l
P. 61
59
Structuri demografice
Termeni noi
Tabelul 1. Structura națională Tabelul 2. Evoluția structurii populației
a populației la trei recensăminte pe medii Piramida vârstelor mod de reprezentare a
repartiției populației pe vârste (sau grupe de
Populație Persoane (% din total) Anul Urban (%) Rural (%)
1992 2002 2011 1930 21,4 78,6 vârste) și sex (masculin, feminin).
Români 89,4 89,5 88,6 1956 31,3 68,7 Structura populației gruparea populației
Maghiari 7,1 6,6 6,5 1985 50,0 50,0 după anumite criterii (mediul de reședință,
Rromi 1,8 2,5 3,2 2000 52,6 47,4 limba vorbită, confesiune, profesie etc.).
Ucraineni 0,3 0,3 0,3 2018 52,2 47,8
Germani 0,6 0,3 0,2 2023 52,0 48,0
Structura populației pe sexe arată o ușoară predominare a populației fe-
minine (51%) față de cea masculină.
Structura pe grupe de vârstă indică o scădere a grupelor între 0 și 24 de
ani și o creștere a grupelor de peste 40 de ani, ceea ce arată o îmbătrânire a
populației țării.
Structura națională consemnează o majoritate reprezentată de români
(88,6%), apoi maghiari (6,5%), rromi (3,2%), ucraineni (0,3%), germani
(0,2%) și cetățeni de alte naționalități. Această pondere a populației majori-
tare conferă României statutul de stat național unitar.
Populația maghiară este formată din secui (predominanți în județe- 1. Lucrători în construcții
le Harghita și Covasna) și unguri (care au o pondere importantă în județele
Mureș, Cluj, Bihor, Satu Mare, Arad, Sălaj, dar și în alte județe).
Populația germană este formată din sași (stabiliți în secolul al XII-lea în
sud-estul Transilvaniei) și șvabi (aduși de austrieci în secolele XVIII–XIX, Extinderi
îndeosebi în Banat). În prezent, sașii sunt într-o proporție semnificativă în
județele Brașov și Sibiu. Românii din afara hotarelor
Rromii, originari din Asia, sunt răspândiți în toată Europa, iar în țara Principalele concentrări de populație ro-
noastră în toate regiunile. mânească aflate în afara granițelor țării sunt:
Ucrainenii, îndeosebi ramura cunoscută la noi sub numele de ruteni, se
întâlnesc în nordul țării, iar rușii și lipovenii, îndeosebi în Moldova și Delta • la est și la nord de Prut, pe teritoriul statelor
vecine (Republica Moldova și Ucraina);
Dunării.
Populațiile turco-tătare sunt mai numeroase în Dobrogea, sârbo-croa- • la sud de Dunăre, în Peninsula Balcanică
ții în Banat, slovacii în vestul țării, bulgarii în lungul Dunării și în Banat, la (macedoromâni – aromâni, istroromâni și me-
glenoromâni);
care se adaugă alte minorități (greci, armeni).
Evreii aveau în trecut o prezență deosebită în București, în Moldova • la vest de granița țării, în spațiul dintre Du-
(Botoșani, Bacău, Dorohoi, Iași) și în alte orașe mari (Brăila, Târgu Mureș, năre, în sud, Tisa, în vest și Carpați, în nord;
Arad, Oradea, Timișoara, Satu Mare etc.). • în alte țări și regiuni mai îndepărtate: țări eu-
ropene, SUA, Canada, Australia, America Latină;
Structura pe medii indică o ușoară predominare a populației țării care
trăiește în mediul urban. Creșterea ponderii populației urbane s-a datorat, • de asemenea, peste 400 000 de evrei ori-
ginari din România sunt în prezent în statul
printre altele, și transformării unor localități rurale în orașe.
Israel și un număr important în alte țări.
Structura confesională arată predominarea creștinilor ortodocși Aceștia sunt cetățeni ai țărilor respective
(86,7%), urmați de romano-catolici (4,7%), reformați (3,2%), penticostali și au în comun o legătură de origine, de natură
(1,5%), greco-catolici (0,9%), baptiști (0,6%) ș.a. Libertatea religioasă și istorică sau de limbă cu populația situată pe
culturală sunt garantate de Constituția României. teritoriul actual al României.
Datele referitoare la structura națională și confesională sunt preluate de la Institutul Migrația internațională recentă
de Geografie (2016). În ultimele trei decenii, multe persoane
din țara noastră s-au deplasat temporar sau
Aplicație definitiv în alte țări pentru a desfășura diferite
activități economice.
Țara noastră se confruntă cu un declin demografic. Precizați care credeți În prezent, țări cu efective mai mari de
că sunt principalele cauze ale acestui declin și ce măsuri considerați că pot fi români sunt: Spania, Italia, Germania, Franța,
luate în prezent. Regatul Unit, Belgia.