Page 66 - geografie-viii-l

Asem\n\ri [i deosebiri `ntre Câmpia Padului [i Câmpia Român\
DOC 1
pentru Câmpia Românã, iar debitul este de
Urmãrind o hartã a Europei, pot fi
strãbãtute de bazine hidrografice (Pad [i
8 ori mai mare decât al Padului). În
identificate diferite spa]ii regionale, care
Dunãre) cu anumite asemãnãri. Formarea
au anumite similitudini geografice. Sis - celor douã câmpii s-a realizat prin acumu-
Câmpia Padului, principalele ora[e sunt
temul alpino-carpatic are asemãnãri între
situate la marginile ariei depresionare
larea succesivã a sedimentelor depuse într-o
(Milano, Torino, Bologna), iar în Câmpia
componentele sale principale, Alpii [i
arie depresionarã, de la vest spre est, într-un
Românã, în partea centralã (Bucure[ti).
bazin maritim în retragere pe aceea[i
Carpa]ii. Mun]ii Pirinei [i Caucaz, chiar
Un element de asemãnare, sub rapor-
dacã sunt situa]i la mari distan]e, au anu-
direc]ie (de la vest la est). Atât Câmpia
tul geografiei umane, îl reprezintã locuirea
Padului, cât [i Câmpia Românã au între
mite asemãnãri.
aria montanã [i axa depresionarã o treaptã
Existã regiuni în ]ara noastrã care au
celor douã regiuni cu popula]ii neolatine.
În partea de sud a Câmpiei Padului se aflã
piemontanã. În Câmpia Padului aceastã
asemãnãri cu regiuni similare ca întindere
o regiune denumitã Emilia Romagna, iar
din Europa. Astfel, Podi[ul Mol dovei sea - treaptã piemontanã dã [i numele unei
mãnã foarte mult cu alte regiuni situate
regiuni istorice (Piemont), iar în Câmpia
Câmpia Românã este suprapusã regiunii
istorice Valahia. Este [tiut cã popula]iile
Românã aceasta este cea mai tipicã unitate
între Carpa]i [i Câmpia Europei de Est.
slave îi denumesc pe români [i pe italieni
Cele mai multe asemãnãri geografice par a
de relief de acest fel (Piemontul Getic).
cu acela[i termen. Câmpia Padului, prin
exista între Câmpia Padului (fig. 2) [i
Deosebirile între aceste douã regiuni se
referã la înãl]imea [i la aspectul ariilor
centrele sale urbane [i industriale constitu-
Câmpia Românã (fig. 3).
Se observã cã aceste douã regiuni se
ie cea mai dezvoltatã regiune a Italiei, iar
montane înconjurãtoare (Alpii fiind mai
înal]i decât Carpa]ii Meridionali, iar
Câmpia Românã, prin prezen]a capitalei [i
aflã situate în interiorul unor curburi sem-
Mun]ii Apenini au altã orientare decât
nificative ale catenelor muntoase, ceea ce le
a altor ora[e (Ploie[ti, Craiova, Pite[ti,
Brãila, Gala]i), o regiune cu un înalt
conferã o formã de ansamblu asemãnã-
Mun]ii Balcani), tipul [i debitul fluviilor
poten]ial demografic, urban [i economic.
toare. Au un caracter depresionar [i sunt
principale (Dunãrea fiind un râu alogen
Fig. 2 Câmpia Padului
0-100 m
100-200 m
200-500 m
500-1000 m
1000-1500 m
1500-3000 m
peste 3000 m
ghe]ari montani
POPULAȚIA, AȘEZĂRILE OMENEȘTI
64 ȘI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
Galați
Brăila
Ploiești
Târgoviște
Pitești n ă ă
București o m â g r
R a
e
Constanța N
Craiova i a
m p e a
â
C r
Giurgiu a
M
peste
0 20 40 60 80 100 km 2500 m 2500 2000 1500 1250 1000 750 500 300 200 100 0
Fig. 3 Câmpia Român\ Fig. 1 Câmpia Română și orașul București
55
Caracterizarea geografică a orașului București
Capitala României, cu o populație de peste 2,1 mil. locuitori, reprezintă
Termeni noi o metropolă la nivel european și internațional. Împreună cu județul Ilfov,
formează o regiune de dezvoltare (București–Ilfov) peste media Uniunii
Zonă funcțională areal al orașului în care Europene.
predomină o anumită funcție (economică,
rezidențială, de transport, comercială etc.).
Poziția geografică Orașul București este situat în partea de sud a țării
Centru istoric partea centrală a orașului, (Fig. 1), având o poziție asemănătoare altor capitale europene (Viena, Bra-
unde a fost nucleul său originar, amenajat tislava, Sofia, Londra, Berlin, Moscova, Paris); ocupă însă o poziție centrală
sub forma unor spații care conservă elemen- în cadrul țării, sub aspect funcțional, economic, politic și administrativ.
te din istoria sa.
Localizarea După cum se observă în harta de mai sus, localizarea orașului
este dată de următoarele elemente:
• se află în partea centrală a Câmpiei Române, într-o regiune netedă, la
distanțe comparabile față de Dunăre și dealuri;
• are posibilități mari de creștere în teritoriu;
• căile de comunicație au o dispunere radială spre toate direcțiile;
• orașele mari (în afară de Ploiești) sunt relativ la mare distanță.
Caracteristici naturale Relieful de câmpie (dezvoltat pe roci diferite: lo-
ess, nisip, pietriș, argile) este neted, coborând ușor de la nord–vest spre
sud–est. Clima este moderată, cu nuanțe de ariditate, influențată de exis-
tența orașului. Climatul urban se caracterizează prin temperaturi medii mai
1. București – zona centrală
și Universitatea ridicate și precipitații mai reduse. Vegetația inițială de silvostepă a fost înlo-
cuită aproape complet.
Evoluția istorică și demografică Pe teritoriul orașului există urme ale
unor locuiri străvechi, însă poate fi considerat un oraș important începând
din secolul al XV-lea (1459), când a devenit capitala Țării Românești.
Populația orașului a crescut continuu, de la 121 000 locuitori (în 1859,
când a devenit capitală a Principatelor Unite) la 2 133 306 locuitori (în 2024).
Evoluția populației este redată în tabelul de la pagina următoare (Tabelul 1.,
p. 65).
Orașul inițial s-a dezvoltat în partea centrală actuală (zona Piața Unirii –
Piața Sf. Gheorghe) și se suprapune în linii mari arealului denumit centrul
istoric. De la acest nucleu, orașul s-a dezvoltat teritorial, extinzându-se pe
2. Ateneul Român mai multe axe.