Page 95 - geografie-viii-l

1. Nord-Pas-de-Calais
Lille
2. Picardia (Picardie)
1
BELGIA
3. Haute-Normandie
Schleswig-
4. Ile-de-France
Amiens
Rouen
Holstein
2
5. Champagne-Ardenne
5
Mecklemburg
GERMANIA
Metz
3
6. Lorena (Lorraine)
8
Hamburg
Caen
Strasbourg
Paris 4
7. Alsacia (Alsace)
Bremen
6
Châlons-en-
Champagne
Brandenburg
8. Basse-Normandie
7
12
Rennes
9. Centre
Saxonia-
Orléans
10. Bourgogne
13
Dijon
Inferioar\
ATLANTIC
9
11. Franche-Comté
10
Nantes
Saxonia-
12. Bretania (Bretagne)
11
13. Loara (Pays de la Loire)
Anhalt
Westfalia
Poitiers
14. Poitou-Charentes
16
14
Saxonia
15
Besançon ELVE}IA
15. Limousin
Thüringen
Clermont-
Lyon 17
Limoges
16. Auvergne
Ferrand
Hessen
17. Rhône-Alpes
OCEANUL
18. Acvitania (Aquitaine)
Renania-
Bordeaux
19. Midi-Pyrénées
ITALIA
Palatinat
18
20. Languedoc-Roussillon
20
19
Saarland
21
21. Provence-Alpes-Côte d’Azur
22. Corsica
Marseille
Montpellier
Toulouse
Bayern Berlin
Baden
22
S P A N I A
93
Ajaccio
Fig. 1 Fran]a – organizarea administrativã pe regiuni Fig. 2 Germania – organizarea administrativã pe
landuri federale
21° 22° U 23° 24° 25° 26° A 27° 28° 29°
C R Aplicații
48° A R A I N E P 48°
A
{
O
T
O
Satu Mare B BOTO{ANI N I U NORD–EST
NORD–VEST I M MARAMURE{ { Boto[ani B 1. Identificați două regiuni de dezvoltare
R
U
R
A
A
M
E
M

R
A
T
U
A
R S SATU MARE E Baia Mare Suceava Prut L I cu cel mai mare număr de locuitori și două
V
U
C
E
S SUCEAVA A I IA{I { I C
A
A
-
|
R
N
A
I
I
S
U
S
|
}
T
47° VEST A Zal\u B BISTRI}A-N|S|UD D N NEAM} } Ia[i A 47° regiuni cu cel mai mic număr de locuitori.
M
A
E
|
L
A
G Oradea S S|LAJ J C CLUJ J Bistri]a M 2. Explicați diferențele de populație între
U
L
M MURE{
U
R
H
N B BIHOR R Cluj-Napoca Târgu Mure[ E { Piatra-Neam] O regiuni, în condițiile în care suprafețele sunt
I
O
L
U H HARGHITA A Bac\u Vaslui D comparabile.
A
I
R
T
H
G
A
B
S
L
U
L
R
A
A ARAD D A ALBA A Miercurea-Ciuc B BAC|U U V VASLUI I O
|
A
C
46° Arad Alba Iulia CENTRU V UCRAINA 46° 3. Identificați localizarea sediilor agenții-
O
A
V
N
S
C COVASNA A A lor de dezvoltare regională (1., 2., 3.).
N
R
A
E
C
Sfântu V VRANCEA A
}
A
A
L
T TIMI{ I { Deva Sibiu B BRA{OV V Gheorghe G GALA}I I
A
I
R
M
O
{
Timi[oara S SIBIU I U Foc[ani Gala]i SUD–EST
B
I
R
N
U
E
O
D
A
H HUNEDOARA A Bra[ov B BUZ|U U
|
Z
U
S
C
E
Â
L
Re[i]a V VÂLCEA A
45° G GORJ J A ARGE{ { P PRAHOVA A Br\ila Tulcea 45°
H
A
R
O
O
R
V
G
E
R
A
A
R
E
{
C CARA{- - Râmnicu Buz\u B BR|ILA A
I
|
L
R
E
R
I
E
V
S SEVERIN N Târgu Jiu Vâlcea Târgovi[te Ploie[ti T TULCEA A
E
C
L
U
R
Â
D
O
M
B
V
I
}
Drobeta- Pite[ti DÂMBOVI}A A r \
}
M
I
L
A
O
O
F
L
B Turnu I ILFOV V I IALOMI}A A Slobozia g
Severin BUCURE{TI a
I
E
I
D
N
M MEHEDIN}I } I Slatina e
H
E
{
|
R
I
|
A
L
44° A Craiova T TELEORMAN N C C|L|RA{I C\l\ra[i Constan]a N 44°
A
R
O
E
L
E
M
G
N
I
}
I
U
R
S
T
O
N
A
O OLT T G GIURGIU U C CONSTAN}A A a
L
SUD–VEST D DOLJ J Giurgiu e
L
O
Alexandria r
0 20 40 60 80 100 km B Dun\rea BUCURE{TI SUD a
21° 22° U 23° L G A 24°R I A 25° 28° M 29°
Fig. 1. Regiunile de dezvoltare (2023)
Fig. 3 România – harta administrativã [i a regiunilor de dezvoltare
125
Banatul este teritoriul situat între Mureș și Dunăre. Centrul administrativ 1. Piatra-Neamț
principal a fost Timișoara, iar alte centre, mai mici, Oravița și Lugoj.
Bucovina desemnează partea din nord-vestul Moldovei, care a aparținut
un timp Imperiului Habsburgic.
Dobrogea este teritoriul situat între Dunăre și mare.
Regiunile de dezvoltare ca bază actuală a dezvoltării regionale
Aceste regiuni au fost trasate în anul 1998, prin asocierea unor județe, pe
baza apropierii. Inițial, au avut mai mult un rol statistic, dar în ultimii ani
au devenit operaționale prin realizarea unor proiecte pe întregul teritoriu al
regiunii. Aceste regiuni (mai puțin București – Ilfov) sunt comparabile ca în-
tindere. Nu sunt entități administrative.
2. Alba Iulia
Tabelul 1. Populația pe regiuni de dezvoltare în anul 2024
Suprafața Populația Sediul agenției
Regiune Județe (indicative auto)
2
(km ) (2017) de dezvoltare
Nord–Est 36 853 3 974 110 BT, SV, IS, NT, BC, VS Piatra-Neamț
Sud–Est 35 774 2 714 642 GL, VN, BZ, BR, TL, CT Brăila
Sud – Muntenia 34 469 3 030 754 AG, DB, PH, TR, GR, CL, IL Călărași
Sud–Vest Oltenia 29 207 2 062 411 GJ, VL, MH, DJ, OT Craiova
Vest 32 042 1 949 859 AR, HD, TM, CS Timișoara
Nord-Vest 34 152 2 798 667 SM, BH, SJ, MM, CJ, BN Cluj-Napoca 3. Brăila
Centru 34 097 2 592 993 AB, SB, MS, HR, CV, BV Alba Iulia
București – Ilfov 1 803 2 655 521 B, IF București Termeni noi
(Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic, 2024)
Agenția de dezvoltare regională (ADR) insti-
• Un anumit teritoriu nu este omogen pe întreaga sa întindere, ci tuție de coordonare a proiectelor de dezvol-
poate fi împărțit în mai multe suprafețe, care reprezintă diviziuni tare din județele componente.
ale acestuia, ceea ce se numește regionare. Dezvoltare regională proiect de dezvoltare
care se aplică unei regiuni geografice, admi-
În cazul în care se referă la toate componentele geografice ale unui nistrative, regiuni de dezvoltare sau alte uni-
teritoriu, poartă denumirea de regionare geografică. tăți teritoriale.