Page 99 - geografie-viii-l

97

Carpații Banatului Aplicații
Aceștia formează o regiune carpatică mai joasă. Este situată în prelun-
girea Carpaților Meridionali spre vest. Se suprapune Munților Banatului. 1. Comparați Carpații Banatului și Mun-
Poziție geografică: Sunt bine individualizați față de regiunile din jur, ții Apuseni, identificând două asemănări și
chiar dacă au altitudini mici. Principala limită o reprezintă Culoarul Ti- două deosebiri între caracteristicile geogra-
miș–Cerna, care este un graben. fice ale acestora.
Caracteristici naturale: Carpații Banatului (Munții Banatului și Poiana 2. Pentru fiecare regiune, prezentați câte
Ruscă) au același substrat cu cel al Carpaților Meridionali (roci și struc- trei argumente pentru care aceste regiuni
turi), dar sunt cu aproximativ 1 000 m mai coborâți decât aceștia. Au supra- trebuie să fie vizitate.
fețe netede la înălțimi (Semenic), chei (Cheile Nerei) și fenomene carstice
(în zona Anina).
În partea de sud a acestora, străbătut de Dunăre, se află Defileul Dunării,
cel mai mare din Europa.
Aspecte economice: Resursele energetice și minerale sunt cunoscute și
exploatate de peste 250 de ani: fier (îndeosebi în Munții Poiana Ruscă), mi-
nereuri neferoase, huilă (la Anina, în Munții Banatului) și mangan. Aces-
tea au favorizat apariția industriei siderurgice din acea perioadă (la Reșița,
Hunedoara, Călan, Oțelu Roșu), industrie care a suferit în ultimii ani mo-
dificări profunde prin desființarea unor centre siderurgice (Călan) și dimi-
nuarea altor centre (Reșița și Hunedoara).
Există exploatări importante de marmură (în Munții Poiana Ruscă – 1.).
Orașele principale se află la marginea acestei regiuni (Deva, Hunedoara, 1. Rușchița – carieră de marmură
Oțelu Roșu, Caransebeș, Oravița) sau în interior (Reșița – 2., Bocșa, Anina).

Carpații Apuseni
Termenul de Carpații Apuseni denumește o regiune geografică supra-
pusă peste Munții Apuseni ca unitate de relief. Denumirea de Carpați su-
gerează apartenența fără echivoc la lanțul carpatic și închiderea, în vest, a
arcului acestora.
Poziție geografică: Sunt bine delimitați în raport cu regiunile înconju-
rătoare. Cea mai vizibilă limită o reprezintă Valea Mureșului, situată spre
sud. Închid, spre vest, Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
Caracteristici naturale: Au altitudini mijlocii și condiții climatice favo-
rabile locuirii pe întreaga lor suprafață.
În zona înaltă, precipitațiile sunt foarte ridicate (printre cele mai ridi-
cate din țară, cu peste 1 400 mm/an, la Stâna de Vale, considerat polul pre- 2. Reșița
cipitațiilor).
Se remarcă și extensiunea și varietatea reliefului carstic, situat în mai
multe areale cunoscute și vizitate.
Aspecte economice: Resursele auro-argentifere au reprezentat atracția
principală a Imperiului Roman de a controla și a exploata acest teritoriu – în-
deosebi la Roșia Montană (denumită Alburnus Major), Zlatna (Alburnus Minor),
Abrud etc. Resursele actuale, deși diversificate (bauxită, minereuri auro-argen-
tifere și minereuri polimetalice) sunt exploatate într-o măsură mult diminuată.
Cea mai mare exploatare și prelucrare primară se află la Roșia Montană
(perimetrul Roșia Poieni).
În ansamblu, teritoriul Munților Apuseni este considerat o zonă defa-
vorizată și în curs de depopulare.
Orașele importante sunt situate pe marginea regiunii (Oradea, Zalău,
Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Deva, Arad). 3. Zona Padiș – Cetățile Ponorului
În interior se află orașe mai mici (Abrud, Brad, Zlatna, Câmpeni).
Turismul beneficiază de obiective naturale foarte interesante, îndeosebi Termeni noi
referitoare la formele și fenomenele carstice. Există areale carstice specta-
culoase (Padiș, Cetățile Ponorului – 3., platoul Vașcău etc.), peșteri, cursuri Graben depresiune adâncă și alungită în
subterane și chei. scoarța terestră.