Page 12 - istorie-viii-b

10 I. INTRODUCERE

LECȚIA 1
Spațiul geografic natural

CRONOLOGIE
l 2,5 milioane ani – prezent: Cuaternar sau
Antropozoic
l 2,5 milioane ani – 11 000 î.Hr.: Pleistocen România are un teritoriu de 238 397 km . Prin suprafață, este una dintre
2
l 115000–11000 î.Hr.: glaciația Würm țările medii ale Europei. Traversat de paralela de 45º latitudine nordică și de
l 11000 î.Hr.–prezent: Holocen meridianul de 25º longitudine estică, spațiul României de azi a fost amplasat
de-a lungul timpului, după considerente geografice, culturale sau politice,
SIMION MEHEDINȚI (1869–1962) fie în zona centrală ori central-sud-estică a Europei, fie în zona estică – mai
ales după Al Doilea Război Mondial, fie în Balcani – în 1934, când România
devenea parte a Înțelegerii Balcanice, alături de Iugoslavia, Grecia și Turcia.

Relieful României este proporționat echilibrat: aproximativ câte o tre-
ime ținut muntos, deluros și de câmpie. Munții Carpați reprezintă structura
de rezistență a spațiului românesc, cu ramurile orientală, sudică și occiden-
tală, cumulând puțin peste 50% din suprafața acestui lanț muntos, al doilea
ca mărime, după Alpi, în Europa. Înălțimile depășesc rareori 2 000 m, cele
mai înalte vârfuri aflându-se în masivul Făgăraș, din Carpații Meridionali
(Moldoveanu – 2 544 m, Negoiu – 2 535 m). În mijlocul Arcului Carpatic
este plasată Depresiunea Transilvaniei. La est de Carpații Orientali se întinde
Podișul Moldovei, iar în partea sudică a Carpaților Meridionali se desfășoară
Podișul Getic și Câmpia Română. Carpații Occidentali se deschid spre vest,
prin Câmpia Tisei.
Dunărea este principala apă curgătoare, care traversează teritoriul Ro-
Primul mare geograf al României s-a năs- mâniei, pe 38% din lungimea totală a fluviului care se varsă în Marea Nea-
cut la Soveja (jud. Vrancea), într-o familie gră prin spectaculoasa Deltă a Dunării. Marele fluviu își sporește debitul cu
cu 11 copii, tatăl provenind dintr-o familie aproxima tiv 1 000 m /s, prin captarea rețelei hidrografice de pe teritoriul
3
de preoți. A absolvit Colegiul „Sf. Sava” din României. Printre cele mai importante râuri se numără Mureșul, Oltul, Sire-
București (1888) și Facultatea de Litere a Uni-
versității din București (1892). A obținut titlul tul, Someșul, Prutul, Jiul, Argeșul. Dunărea leagă spațiul românesc de Euro-
de doctor în Geografie (1899), la Leipzig. Ca pa Centrală, iar Marea Neagră îi oferă deschiderea spre Oceanul Planetar și
fost profesor la Universitatea din București spre marele comerț internațional.
(1900–1938), a inau gurat prima catedră de Actuala structură a reliefului s-a configurat în mii de ani, în urma încheie-
Geografie din învățământul universitar ro- rii ultimei perioade glaciare (Würm), acum cca 11-12 000 de ani. Modificări-
mânesc.
le scoarței terestre a planetei constituie un fenomen
continuu, influențând evoluția formelor de viață.
ŞTIAȚI CĂ... În perioada postglaciară, teritoriul României
l În urmă cu 2,5 milioane de ani, uscatul se a beneficiat de un climat variat, în gene- Profilul geografic natural
întindea pe mai puțin de jumătate din teri- ral temperat, cu influențe mediteraneene a suferit schimbări, datorită
toriul actual al României? (dinspre sud), continentale (dinspre est) acțiunilor antropice, accentuate
l Acum cca 10 000 de ani nivelul Mării Negre și oceanice (dinspre vest). La rândul său, odată cu progresul tehnologic.
a scăzut cu aproximativ 150 de metri, legă- mediul geografic și-a pus amprenta asu- Exploatarea resurselor naturale
tura cu Marea Mediterană fiind întreruptă (aur, fier, gaz metan, cărbune,
de pragul Bosforului? pra modului de viață al omului, inclusiv petrol ș.a.), nevoia de hrană,
l În ultimii 2 000 de ani nivelul Mării Negre a asupra formelor de organizare politi- protecție, comunicare și transport,
crescut cu 5 metri? co-statală. Densitatea locuirii umane a valorificarea diverselor surse
l Salinitatea Mării Negre (17–22‰) este de fluctuat în timp și spațiu, ultimele două energetice au remodelat
peisajul natural.
două ori mai mică decât cea a Mării Medi- secole cunoscând cea mai mare explozie
terane (38–39‰)? demografică.