Page 87 - istorie-viii-l

UNITATEA VIII LECȚIA 1

urma să aibă domni și administrație proprie. Puși în fața acestei situații,
românii au făcut un pas decisiv. La 5 ianuarie 1859, l-au ales ca domn al Știai că?
Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza, iar câteva săptămâni mai târziu, și al
Țării Românești (24 ianuarie). Astfel, s-a realizat unirea de facto a celor Universitatea din București, fonda-
două țări românești. tă în 1864 de domnitorul Al.I. Cuza, se
află în palatul construit după planurile
arhitectului Alexandru Orăscu. „Piatra
DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA În cei șapte ani de dom- fundamentală”, așezată la 19 octom-
nie, Al.I. Cuza a pus bazele României moderne, prin reformele pe care brie 1857, a fost descoperită în 1968,
le făcut în toate domeniile. La început, s-a concentrat pe recunoaște- fiind expusă în prezent în Muzeul Uni-
rea unirii și pe unificarea administrației celor două Principate. După versității din București.
multe eforturi diplomatice, unirea a fost recunoscută oficial, doar pe
durata domniei sale. Odată încheiată această etapă, și-a concentrat
eforturile asupra reformării statului în sectoarele sale esențiale: eco-
nomie, educație și justiție. L-a avut alături, ca prim-ministru, pe bunul
său prieten, Mihail Kogălniceanu. Cu ajutorul lui, în decembrie 1863, a
dat Legea secularizării averilor mănăstirești, prin care aducea în pro-
prietatea statului cam un sfert din suprafața agricolă a țării. Cea mai
dificilă problemă s-a dovedit a fi cea agrară, unde s-a lovit de opoziția
marilor proprietari. Printr-un act de forță, în 1864, Cuza a reușit să ob- Portofoliu
țină votarea Legii rurale, prin care au fost împroprietărite cu pământ
aproximativ 500 000 de familii țărănești. Prin Legea instrucțiunii pu- Realizează un afiș sau un colaj care
blice, învățământul a fost organizat pe trei niveluri: primar, obligato- să ilustreze momentul Unirii Principa-
riu și gratuit; secundar și universitar. Printre alte reforme se numără: telor Române.
introducerea codului civil, penal și comercial, oficiul stării civile și sis-
temul metric. Și-a dorit înființarea unei bănci naționale și a unei mo- Reflectăm împreună
nede proprii, dar nu a reușit. Măsurile sale autoritare au nemulțumit
anumite grupuri politice, care s-au unit într-o alianță numită „coaliția Ce rol au avut Marile Puteri euro-
monstruoasă” și l-au obligat să abdice la 11 februarie 1866. Reformele pene în Unirea Principatelor? Au spri-
sale au trasat drumul modernizării României. jinit-o ori s-au opus?

CONSTITUIREA
ROMÂNIEI Aplicații
Ecoul Unirii
Exponate din Muzeul Na]ional b. Menționează țările cu care se învecina Ro-
de Istorie a României
mânia în perioada imediat următoare unirii.
Cern\u]i Prut
B
BUCOVINA A
Some[ I MPERIUL
S
B\l]i
Baia Mare
IMPERIUL A R RUS 2. Citește cu atenție sursa de mai jos și rezolvă
HABSBURGIC N\s\ud Bistri]a Ia[i A B Orhei Nistru următoarele cerințe:
Bistri]a Alegerea lui Al.I. Cuza I Chi[in\u
Cri[ „Art. XXII. Principatele Muntenia și Moldova
Oradea
MARELE PRINCIP AT ca domn (5 ian. 1859) A
Tighina
Tisa Beiu[ Cluj Turda AL 5 ianuarie 1859 vor continua să se bucure, sub suzeranitatea Por-
Câmpeni TRANSIL V AN IEI Trotu[ A ții și sub garanția puterilor contractante, de privi-
Cetatea Alb\
Mure[ Blaj
Brad
Zlatna legiile și imunitățile pe care le au. Nicio protecție
Timi[oara F\g\ra[ I
Lugoj Or\[tie Sibiu excesivă nu va fi exercitată asupra lor de vreuna
Bra[ov
N dintre puterile garante. Nu va exista niciun drept
Caransebe[
particular de amestec în treburile lor interne.
Â
M Art. XXIII. Sublima Poartă se angajează să asi-
Olt
O Bucure[ti gure numitelor Principate o administrație inde-
SERBIA R Alegerea lui Al.I. Cuza CONSTITUIREA
MAREA
ca domn (24 ian. 1859) NEAGR| pendentă și națională, cât și deplina libertate a
ROMÂNIEI
Jiu
Dun\rea cultului, a legislației, a comerțului și a navigației.”
I M P E R I U L O T O M A N Ecoul Unirii (Tratatul de la Paris, 1856)
Exponate din Muzeul Na]ional a. Identifică statutul politico-juridic al Principa-
de Istorie a României
1. Analizează harta și răspunde la următoare- telor Române conform Tratatului de la Paris.
le cerințe: b. Precizează un drept menționat în document
a. Care era capitala fiecărui principat înainte și explică importanța lui pentru locuitorii Princi-
de unire? patelor Române. Some[ Baia Mare
IMPERIUL
HABSBURGIC ROMÂNIA MODERNĂ N\s\ud 85
Bistri]a
Cri[ Oradea
MARELE PRINCIP
Tisa Beiu[ Cluj Turda AL
Câmpeni TRANSIL V AN
Mure[ Blaj
Brad
Zlatna
Timi[oara F\g\ra[
Lugoj Or\[tie Sibiu
Caransebe[
Olt
O
SERBIA R

Dun\rea Jiu
I M P E R I U L