Page 33 - fizica-viii
P. 33

UNITATEA 1    Fenomene termice                               31



          Motorul termic – extindere în tehnologie                                      Termeni-cheie

                                                                                  ⚫ motor termic
             Ai observat că?                                                      ⚫ sursă caldă – sursă rece
            ⚫ Este foarte uşor să producem căldură prin efectuare de lucru mecanic,   ⚫ randamentul motorului termic
          de exemplu frecându-ne mâinile, lovind un metal cu ciocanul etc.        ⚫ motoare cu ardere internă
            ⚫ Capacul pus pe o oală în care fierbe apă se ridică în mod repetat, ceea   ⚫ motorul Diesel, motorul Otto
          ce dovedeşte că este posibil şi procesul invers, acela de a produce lucru
          mecanic din căldură.

              Ce crezi?
            Se poate transforma căldura integral în lucru mecanic (fig.1)?


             Experimentează!
            Motorul care pornește și dacă îl răcești

            ⚫ Vei folosi: motor Stirling (fig.2), uscător de păr, spray refrigerator.  Fig. 1 – Locomotiva cu aburi
            ⚫ Ce constați? Dacă sufli aer cald pe placa inferioară (B) a motorului,   transformă căldura degajată la
          acesta porneşte singur. Dacă opreşti încălzirea, motorul se opreşte treptat.   arderea cărbunelui în lucru mecanic
          Dacă, după oprire, răceşti cu spray-ul placa superioară (A), motorul por-
          neşte din nou, fără să îl încălzeşti.
            ⚫ Cum îți explici? Motorul funcţionează dacă există transfer de căldură
          de la placa B (mai caldă) la placa A (mai rece).


              Reține!
            Motorul termic este un dispozitiv capabil să transforme o parte din căl-
          dură în lucru mecanic.
            Motorul nu transformă energia internă a unui corp în
          lucru mecanic, ci doar o parte din energia (căldura) pe                       Fig. 2 - Motorul Stirling
          care acesta o cedează unui corp mai rece. Cele două cor-
          puri cu temperaturi diferite (plăcile B şi A ale motorului                    Știai că?
          Stirling) se numesc sursă caldă, respectiv sursă rece.                     Primul motor cu aburi a fost
            Fluxul de energie într-un motor termic:                                realizat cu 1700 de ani înaintea lui
            Q primit  – căldura primită de motor de la sursa caldă;                James Watt. Motorul lui Heron din
                                                                                   Alexandria folosește forța de reac-
            Q cedat  – căldura cedată de motor sursei reci;                        țiune a aburului care iese cu viteză
            L – lucrul mecanic efectuat de motor.                                  dintr-o incintă în care fierbe apă.
            Conservarea energiei impune relaţia:

                                      Q     = |Q  | + L
                                       primit  cedat
            Randamentul motorului este egal cu raportul dintre lucrul mecanic
          efectuat de motor şi căldura primită de acesta. Randamentul ne arată cât
          la sută din căldura primită de motor este transformată în lucru mecanic.
                                        Q
                                             − |Q
                                   L
                                 _
                                                         _
                                                                                      În  1824,  inginerul  francez
                                                cedat
                                         primit




                              η =         =    ___________ |   = 1 −    |Q cedat |         Nicolas  Carnot  a  demonstrat



                                                         Q
                                            Q
                                 Q
                                                           primit
                                   primit
                                             primit
                                                                                   că randamentul niciunui motor
                                                                                   termic nu poate depăși valoa-
            Clasificarea motoarelor termice:                                       rea dată de formula sa celebră
                                                                                         T
            • cu ardere externă – combustibilul arde în afara cilindrului, substanţa   η = 1 –      , unde T  este tempera-
                                                                                         2 _





                                                                                         T
                                                                                                 1
          de lucru fiind alta decât combustibilul. Exemple: motorul cu aburi (com-  tura absolută a sursei calde, iar T
                                                                                         1
          bustibil: cărbune; substanţă de lucru: aburi) şi motorul Stirling.       este temperatura absolută a sur- 2
            • cu ardere internă – combustibilul arde în cilindru, fiind în acelaşi   sei reci. Din formulă se vede că
          timp şi substanţă de lucru. Exemple: motoarele Otto şi Diesel, folosite şi   randamentul este tot timpul mai
          la maşini.                                                               mic decât 1.
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38