Page 18 - geografie-viii-l

TERMENI
20°
cap.I 2 ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE velãrilor scoar]ei terestre [i totali- 60° Cercul polar arctic 10° 70° 0° 10° 20° Torne 30° 40° 50° 60° A S I 60° DOC 1 Europa – trepte de relief %
Relief –
ansamblul deni -
Treaptã de relief
Altitudini
DEFINITORII ALE EUROPEI {I ALE ROMÂNIEI
-28 – 500 m
câmpie
A
tatea formelor acesteia. 16 RELIEFUL ROMÂNIEI 200 – 500 m câmpii înalte, dealuri, podi[uri joase 57
27
Treaptã de relief – interval
2.1 RELIEFUL MAJOR — TREPTE {I UNIT|}I generalizator pentru anumite Relieful – caracteristici 500 – 1 000 m dealuri înalte, mun]i jo[i 10
2470
MORFOSTRUCTURALE altitudini. 50° 50° peste 1 000 m mun]i 6
Morfostructura – aspectul
EUROPA – TREPTE DE RELIEF ROMÂNIA – TREPTE DE RELIEF major al reliefului determinat de generale DOC 2 Altitudini caracteristice ale continentelor
caracteristicile subiacente ale
Urmãrind harta Europei (fig. 1) [i Sub aspectul treptelor majore de relief, scoar]ei terestre. Continent Altitudinea (m)
treptele de relief (DOC 1), se poate observa Ro mânia poate fi caracterizatã prin propor - Caledonian – sistem montan medie maximã minimã

cã acest continent se caracterizeazã prin ]io nalitatea celor trei trepte majore (fig. 2). rezultat în urma orogenezei cale- 40° Ron Europa 340 5 642 - 27
predominarea reliefului cu altitudini Ponderea mai mare a dealurilor [i a doniene, din prima parte a paleo- 40° Asia 950 8 848 - 408
reduse (câmpii [i podi[uri joase). podi[urilor (42%) sugereazã cã România zoicului. A S I A Africa 750 5 895 - 153
Urmãrind altitudinile caracteristice ale este o ]arã mai mult deluroasã decât mon- Hercinic – sistem morfostruc- A F R I C A
continentelor (DOC 2), se observã, de ase - tural de mun]i [i podi[uri, for- −200 0 200 1000 2000 peste 2000 m 10° 20° 0 200 400 600 800 1000 km America de Nord [i Centralã 720 6 193 - 86
40°
menea, cã Europa este continentul cu cele tanã (28%) sau de câmpie (30%). Treptele mate în urma orogenezei herci - Fig. 1 Europa – trepte de relief America de Sud 580 6 960 - 40
5 030
24°
25°
mai mici altitudini. majore, cele intermediare [i re parti]ia lor nice din a doua parte a paleo- 21° 22° 23° UCRAINA 26° 27° 28° 29° Australia 350 II - 16
Altitudinea maximã este consideratã, teritorialã aratã cã su prafa]a topogra ficã a zoicului. Trepte de relief A Antarctida 2 600 6 096 - 200 m (sub
Laurasia – supercontinent
48°
de obicei, Vf. Mont Blanc din Alpi (4 807 m). terenului permite gru pãri altimetrice mai din emisfera nordicã în timpul 21° 22° 23° I R 24° 25° 26° 27° 28° 29° Legendă (trepte majore și intermediare) ghea]ã)
Incluzând zona Caucazului la Europa (sau apropiate de realitate [i nu divizãri simple paleozoicului, reunind fragmente A A UCRAINA R E P. M O L D O VA Trepte de relief
I. Mun]i [i depresiuni intramontane (28%)
cel pu]in la limita acesteia), cel mai înalt (mun]i, dealuri [i câmpii). din America de Nord, Europa [i 48° I 47° N G 48° I I. Treapta mun]ilor r
l
u
o
i
]

T
n
t

a
m
a
r
e
p
. Mun]i `nal]i (alt. >1500 m) (4%)
vârf poate fi considerat, însã, Vf. Elbrus Astfel, fiecare treaptã majorã de relief Asia. R U REP. MOLDOVA Mun]i `nal]i (peste 1 500 m)
Mun]i de altitudine mijlocie (1000–1500 m) [i mun]i jo[i (sub 1000 m) (17%)
(5 642 m). Altitudinea minimã o reprezintã are suprafe]e relativ mai înalte, mai joase [i Gondwana – supercontinent G A Mun]i de altitudine mijlocie
Depresiuni intramontane mari (7%)
nivelul Mãrii Caspice (-27 m). arii depresionare. sudic, reunind în paleozoic frag- 47° N 46° 47° (1 000-1 500 m)
II. Dealuri, podi[uri [i
Europa este traversatã, de la vest la est, de mente ale unor arii continentale U UCRAINA [i mun]i jo[i (sub 1 000 m)
depresiuni intradeluroase (42%)
un lan] montan ramificat, care cuprinde ROMÂNIA – UNIT|}I (America de Sud, Africa, Aus - Depresiuni mari
Dealuri [i podi[uri
a. `nalte (16%)
Mun]ii Alpi, Carpa]i, Caucaz [i alte ramuri MORFOSTRUCTURALE tralia, India, Antarctica). 46° 45° S 46° I II. Treapta dealurilor r

d
t
T
p
a
e
r
a
r
u
l
i
o
I
l
e
.
a
b. joase (12%)

u
[
o
i
o
p
i
i
l
cunoscute prin altitudinea lor (Mun]ii Pirinei, Imaginea generalã pe care o oferã sis- Alpin – sistem montan for- E R UCRAINA [ [i podi[urilor r
r
d
Arii depresionare, dealuri [i culoare `n cadrul dealurilor [i podi[urilor (14%)
Mun]ii Dinarici etc.). Treapta montanã are o temul morfostructurii majore a continentu- mat în timpul orogenezei alpine 44° B 45° N e a g r \ Dealuri [i podi[uri
III. Câmpii (30%)
extensiune mare [i în Peninsula Scandina vã, lui ne permite sã apreciem doar cã, pe din mezozoic. 45° S I A a. `nalte
Câmpii `nalte (câmpii piemontane [i tabulare) (23%)
fiind mãrginitã de regiuni deluroase. ansamblu, relieful ]ãrii noastre este pre- E R 0 65 km M a r e a b. joase
Câmpii joase (câmpii de subsiden]\ [i lunc\, câmpii deltaice [i maritime) (7%)
Depresiuni
U
B
L
EUROPA – UNIT|}I dominant alpin. B I Fig. 2 România – trepte de relief G A R I A 44° e a g r \ I III. Treapta câmpiilor r
.
I
T
I
r
c
â

t
a
m
l
o
i
p
i
a
e
p
MORFOSTRUCTURALE În realitate, existã anumite por]iuni care 44° A Cercul polar arctic N Primul nucleu continental cu structuri: ACTIVIT|}I
Câmpii `nalte
Treptele de relief prezentate anterior con- au alte caracteristici, astfel: 60° 70° Câmpii joase 1. Utilizând hãr]ile alã-
a) la suprafa]\
stituie doar generalizãri altimetrice. Sub - partea de nord-est a ]ãrii (Podi[ul 0 21° 65 km 22° 23° B U 24° L G A 26° R I 27° A 28° M a r e a b) `n adâncime turate referitoare la Europa
25°
stratul scoar]ei terestre are, însã, o varie tate Moldovei), de[i la suprafa]ã este acoperit 29° Europa veche (caledonian\ [i hercinic\): (fig. 1-3), compara]i cele trei
mai mare de forme [i anumite caracteristici cu roci sedimentare provenite din erodarea Fig. 1 România – trepte de relief sisteme montane majore
a) masive caledoniene
calitative reunite `n marile unitã]i morfostruc- unor regiuni mai înalte, are un substrat b) masive hercinice (caledonian, hercinic [i al -
28°
turale (fig. 3): asemãnãtor primului nucleu continental ACTIVIT|}I Tabelul 1. Ponderea treptelor majore de 24° Privind harta de mai sus (Fig. 1), se observă poziția centrală și forma cir-
pin), dupã direc]ie, altitu-
21°
25°
26°
22°
23°
27°
culară a arcului carpatic, dispunerea reliefului în trepte succesive, din centru
primul nucleu continental; (platforma est-europeanã); relief 50° UCRAINA mun]i, platouri, podi[uri dine, formã, continuitate.
48°
Europa caledonianã [i hercinicã , for- Câmpia Românã, de[i reprezintã o 1. Compara]i caracteristicile Trepte majore A Pondere (%) spre exterior. regiuni depresionare 48° 2. Preciza]i succesiunea
Treptele și unitățile majore de relief (munți, dealuri și podișuri, câmpii)
matã din mun]i [i podi[uri amplasate la Europei [i ale României sub Munți R I s t t C a r Europa recent\ (alpin\): în timp a structurilor repre -
raportul treptelor de relief, pre-
p
zentate pe harta alãturatã
a) mun]i
marginea nucleului continental ini]ial; mare acumulare sedimentarã, este formatã în cizând pentru fiecare dintre aces- A V e V e 28 s au ponderi comparabile între ele (Tabelul 1.). Acestea au, la rândul lor, alte
a
]
G
(fig. 3).
trepte intermediare, grupate după înălțime.
Europa alpinã, situatã în sud, rezul- adâncime din structuri foarte vechi; funda- tea: ponderea (`n Europa [i `n Dealuri și podișuri 42 li Depresiunea i P o d i [ u l M o l d o v e i b) regiuni depresionare 47° Altitudinile maxime depășesc
i
47°
N
tatã în urma coliziunii între fragmentele mentul acesteia constituie platforma moesicã; România), pozi]ia geografic\ [i CâmpiiU 40° d e d e 30 nta colinar\ O vulcani 3. Realiza]i un text de
2 500 m (Tabelul 2.).
Carpa]ii Occide
i
r
continentului nordic (Laurasia) [i a celui Podi[ul Dobrogei este format din extensiunea. e Relieful, prin caracteristicile sale cel mult o jum\tate de pa -
catene muntoase
REP. MOLDOVA (altitudini, aspectul concentric, pro-
gin\ `n care s\ utiliza]i inte-
i
a
sudic (Gondwana); structuri vechi, de vârste [i origini diferite; 2. Compara]i figurile 1 [i 3 [i i a i l porționalitatea), a oferit condiții de locuire oamenilor de-a lungul timpuri- 2
e
regiuni vulcanice recente
i
gral elementele din fig.
n
r
arealele cu manifestãri vulcanice re - Dobrogea de Nord conservã structuri simi- preciza]i ce elemente sunt în mod 46° 0 200 400 600 800 1000 km Transilvaniei t ] 46° (harta [i legenda acesteia).
p
u
lor istorice până în prezent. Carpații, în mod deosebit, au reprezentat nucle-
UCRAINA
m
cente (Islanda, Peninsula Italicã). lare Europei caledoniene [i hercinice. vizibil identice pe aceste hãr]i. Fig. 3 Europa – harta morfostructural\ l
a
l
a
â
Tabelul 2. Cele mai mari altitudini (înălțimi) ul păstrării unor populații vechi și statornice care, în momentele favorabile,
a
i
C
e
12 D se deplasau spre regiunile înconjurătoare. 13
p
Masivul
Altitudini
45°
c
Vârful montan arpa ] ii M eridiona li a r Delta 45°
b
u
Dun\rii
C
(m)
S
Pod.
Moldoveanu S Făgăraș Mehedin]i 2 544 \ i
Piemontul Getic
E Aplicații n i
(Podi[ul Getic)
Negoiu R Făgăraș 2 535 â Podi[ul Dobrogei N e a g r \
44°
B o m r 44°
1. Urmăriți harta de mai sus (Fig. 1) și, pe baza acesteia, precizați:
Parâng
Parângu Mare I A 2 519 C â m p i a R D u n \
M a r e a
100 km
Peleaga 0 Retezat 2 509 L u n • aspectul general al reliefului și al arcului carpatic;
c
a
A
26° R
I
G
27° A
B U 24° L • cele trei trepte principale de relief și dispunerea lor (Tabelul 1.);
22°
Omu 21° Bucegi 23° 2 505 25° 28° 29°
• treptele intermediare situate în cadrul treptelor majore de
Retezat Retezat 2 482 relief pe baza legendei hărții din Fig. 1; 11
Iezeru Mare Iezer 2 462 • modul în care sunt dispuse treptele de relief față de centrul țării.
Păpușa Iezer 2 391 2. Explicați proporționalitatea reliefului și aspectul concentric al acestuia.
Pietrosu Rodna 2 303 3. Localizați 3–4 vârfuri dintre cele menționate în Tabelul 2.