Page 19 - geografie-viii-l

27°
26°
21°
28°
22°
25°
24°
23°
UCRAINA
A
48°
I
r
I I. Treapta mun]ilor
m

a
T
e

a
t
p
.
u
n
R
Mun]i `nal]i (peste 1 500 m)
A
G
Mun]i de altitudine mijlocie
47°
47°
N
(1 000-1 500 m)
U
[i mun]i jo[i (sub 1 000 m)
REP. MOLDOVA
Depresiuni mari
46°
p
t
a
.
I
a
r
e
e
I II. Treapta dealurilor
a
d

T
46°
UCRAINA
o
p
l
i
[ [i podi[urilor
d

o
i
u
[
r
i
r
Dealuri [i podi[uri
a. `nalte
45°
45°
b. joase
S
E
Depresiuni
44° e a g r \
R
B
I III. Treapta câmpiilor
I
a

r
e
.
t
p
a
I
T
â
c
I
44°
A
Câmpii `nalte
N 29° 48° Trepte de relief m ] l u i l p r o i i r l i o l o r r II
0 65 km M a r e a Câmpii joase
B U L G A R I A
21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29° 17
Unități majore de relief
21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° Aplicații
UCRAINA
48° A Harta alăturată (Fig. 1) redă diviziunile
I t C a r p 48°
R s t mari ale reliefului țării noastre. Acestea sunt
A e V e s a denumite unități majore.
]
G V i P o d i [ u l M o l d o v e i
47° N e Depresiunea i REP. MOLDOVA 47° 1. Pe baza acestei hărți, precizați:
U d e d colinar\ O i • denumirile unităților majore de relief;
r
a l e a i
e
i i n i • unitățile de relief situate la exteriorul
46° p u r Carpa]ii Occidentali Transilvaniei t 46° unităților carpatice;
m l a ]
l
â a i UCRAINA • unitățile de relief situate spre granițele
C e a
D p cu țările vecine și spre Marea Neagră.
45° Carpa ]ii M eridiona li a r Delta 45°
b
c
u
Dun\rii
Pod. S i 2. Pentru fiecare unitate majoră de relief
S Mehedin]i Piemontul Getic \ dintre cele identificate și localizate pe har-
E n i
(Podi[ul Getic) â tă, precizați poziția în cadrul țării și unitățile
R N e a g r \
44° B o m r Podi[ul Dobrogei 44°
I R \ vecine.
C â m p i a u n
A D
0 100 km L u n c a M a r e a
21° 22° 23° B U 24° L G 25° A 26° R I 27° A 28° 29°
Fig. 1 Diviziunile reliefului: unitățile majore
11
Sub raportul substratului și al vechimii, există:
• unități care au un fundament aparținând unor întinderi continentale
foarte vechi (fundamentul Câmpiei Române, al Podișului Moldovei și al păr-
ții de sud a Podișului Dobrogei); acestea aparțin unei plăci extinse spre est
(Placa Est-Europeană) și sunt situate în adâncime;
• unități cu roci la suprafață (în Carpați) sau la mică adâncime (în Depre-
siunea Transilvaniei), care formează zona de încrețire a scoarței terestre (si-
tuată pe o altă placă tectonică, alpină); 1. Carpații Meridionali
• din coliziunea acestor plăci tectonice s-a format relieful Carpaților,
curbat spre exterior.
Câmpia de Vest și Câmpia Română sunt unități cu relief mai recent la su-
prafață, format prin aluvionare. Regiunile deluroase sunt mai vechi decât
câmpiile. Regiunea carpatică, rezultată din orogeneza alpină, este mai veche
decât celelalte trepte de relief. Podișul Dobrogei contrastează față de această
situație prin prezența unor roci vechi și prin existența a două orogeneze an-
terioare celei alpine: orogeneza caledoniană și orogeneza hercinică. Rețeaua
hidrografică are un caracter radiar, având izvoare în partea centrală, carpa-
tică, și direcții de scurgere divergente, în toate direcțiile.
• Relieful are un caracter proporțional (cu ponderi comparabile) și
concentric. 2. Delta Dunării
• Unitățile majore au, de asemenea, o dispunere concentrică, iar
treptele majore de relief au alte trepte intermediare.
• Relieful are aspectul unui edificiu, pornind de la bază (treapta
câmpiilor) la înălțimi (munții înalți).
• Munții Carpați au altitudini mici și mijlocii. Lanțul carpatic are un Termeni noi
aspect curbat, asemenea unui arc.
• La nivelul Europei Centrale și al întregului arc carpatic, partea Relief totalitatea denivelărilor scoarței te-
lui de sud-est, situată pe teritoriul țării noastre, poate fi denumită restre.
Carpații sud-estici. Treaptă de relief grupare a formelor de relief
după altitudine.
• Altitudinea medie a țării noastre este de 420 m, mai mare decât
altitudinea medie a Europei (340 m), dar mai mică decât cea a glo- Unitate de relief grupare a formelor de relief
bului (800 m). după modul de formare, evoluția acestora în
timp și omogenitate.