Page 23 - geografie-viii-l

C
N
R
I
M]ii Oa[
Depr.
Podi[ul
M]ii
Oa[
Iza
M]ii Gutâi
Depr.
A
Maramure[ului
Vf. Gutâi
1477
Vf. Toroiaga
Dealurile
Maramure[ului
Vf. Pietrosu
M]ii }ible[
Obcina
Obcina Mare
de Vest
Depr. Câmpulung Moldovenesc
Obcina
Feredeului
1839
M]ii Rodnei
Vf. In\u )(
Mestec\ni[ului
Rar\u
M]ii Suhard
A
A
U U 1443 U Tisa Vf. }ible[ )( Vi[eu 2303 1930 2279 A Dorna Depr. )( Giumal\u Moldovi]a A Moldovei
M]ii
N
N
II M]ii Oa[ Tisa Tisa C C R R A A I I Bârg\ului Dornelor
M]ii Oa[
I Depr. Oa[ Iza M]ii M]ii Podi[ul M]ii Stâni[oarei 21
Depr.
Podi[ul
Oa[
M]ii Gutâi
M]ii Gutâi Maramure[ului A M]ii Bistri]ei
Bistri]a
Iza Depr.
1443 Maramure[ului A Vf. Toroiaga M]ii Vf. Pietrosu
Maramure[ului
Maramure[ului
Vi[eu
Depr. Vi[eu
Vf. Gutâi
Vf. Gutâi 1443 M]ii }ible[ 1930 1930 1477 1477 Obcina Mare 2100
Vf. Toroiaga
C\limani
Dealurile
Dealurile M]ii }ible[ Vf. Pietrosu 2279 Mestec\ni[ului Feredeului Obcina Moldovi]a Depr. Bistricioara M]ii
Vf. Pietrosu 2279
Obcina
Moldovi]a
Obcina Mare
2303
2303
Depr. Câmpulung Moldovenesc
Depr. Câmpulung Moldovenesc
de Vest
de Vest Vf. }ible[ 1839 M]ii Rodnei Vf. In\u )( M]ii Suhard Giumal\u M]ii Giurgeu Carpații Orientali i
Obcina
Feredeului
Depresiunea Obcina
Borsec Ceahl\u
Moldovei
Moldovei
Vf. }ible[ )(
)(
1839
M]ii Rodnei
III Dorna Depr. )( )( Giumal\u Rar\u Bicaz Bistri]a
Vf. In\u )(
Mestec\ni[ului
Rar\u
M]ii Suhard
Dorna Depr.
M]ii
M]ii
M]ii
Dornelor
II II Bârg\ului Dornelor Mure[ Vf. H\[ma[u
Bârg\ului
)(
Mare
1792
I I Colinar\ Bistri]a M]ii Gurghiului Depr. H\[ma[u M]ii Tarc\ului i Aplicații
Giurgeului
Bistri]a
Depresiunea
Depresiunea M]ii M]ii Vf. Pietrosu M]ii Bistri]ei Mare M]ii Go[manu
Vf. Pietrosu
M]ii Bistri]ei
M]ii Stâni[oarei
M]ii Stâni[oarei
C\limani
C\limani 2100 2100 Vf. Harghita
M]ii
Depr.
Depr. Bistricioara Bistricioara M]ii 1800 B 1. Pe baza hărții alăturate, precizați limitele
M\d\ra[i i
Borsec Ceahl\u
Borsec Ceahl\u ]
III III M]ii Giurgeu )( Bicaz Bicaz Bistri]a Trotu[ Carpaților Orientali și regiunile învecinate.
M]ii Giurgeu
Bistri]a
)( M]ii Depr. Ciucului M]ii Depr.
a
Vf. H\[ma[u
Vf. H\[ma[u
Colinar\
Colinar\ M]ii Gurghiului Vf. Harghita Mare Mare 1792 1792 i i Olt Com\ne[ti 2. Precizați, pentru fiecare sector trans-
Depr.
Mure[
Mure[
Depr. H\[ma[u
H\[ma[u
0 100 km M]ii Gurghiului Giurgeului M]ii M]ii Tarc\ului M]ii Go[manu Ciucului
Giurgeului
Mare Vf. Nemira versal (A, B și C), denumirile diviziunilor pe
Mare
Vf. Harghita 1849 a
M]ii Tarc\ului
1800 1800 B B ] ] M]ii care le considerați reprezentative.
M]ii Go[manu
M]ii Harghitei
Depr. )( Nemira
Trotu[
Trotu[
M]ii
M]ii
Mun]i vulcanici a M\d\ra[ Depr. Ciucului Olt Ciucului Com\ne[ti M]ii )( 3. Extrageți din textul lecției 3–4 idei
Baraolt
a
M]ii Baraolt
Bra[ovului
Depr.
Depr.
)(
0
0 100 km T ransilvaniei Ciucului Vf. Nemira Bodoc P. Oituz Vr ancei principale referitoare la relieful Carpaților
100 km
Olt
Com\ne[ti
Vf. Nemira
M\d\ra[ Depr. Ciucului
1849
a
a
Relief pe structur\ mixt\ M]ii M]ii 1849 1. Munții Călimani – relief vulcanic
p
M]ii
Olt
M]ii Harghitei
M]ii Harghitei
Depr.
Depr. )( )( Per[ani Nemira Râul Negru Vf. Goru Orientali și realizați un text despre specificul
Nemira
1785
Mun]i vulcanici
Mun]i vulcanici
Baraolt
P. Oituz ncei
M]ii
Mun]i dezvolta]i pe roci dure ([isturi cristaline) T ransilvaniei Baraolt Bodoc P. Oituz )( Vr ancei C M ]i i acestora.
)(
Depresiunea Bra[ovului
Bodoc ui
)(
)(
Bârsa
T ransilvaniei
Vf. GoruVr a
Relief pe structur\ mixt\
Relief pe structur\ mixt\ M]ii M]ii Olt Olt M]ii Baraolt M]ii Baraolt M]ii Râul Negru Râul Negru Depresiunea p p
Mun]i dezvolta]i pe roci sedimentare cutate (fli[) Per[ani Depresiunea Bra[ovul Vf. Goru 1785 M-]ii ~ntorsurii Vf. Penteleu r
Depr.
C
C
Per[ani
1785
Mun]i dezvolta]i pe roci dure ([isturi cristaline)
Mun]i dezvolta]i pe roci dure ([isturi cristaline) Vf. Post\varu M ]i M ]i i i ~ntorsura 1772
Buz\ului
Bârsa
Bârsa
M-]ii ~ntorsurii
M-]ii ~ntorsurii
M]ii
)(
1789
M-]ii Bârsei
Mun]i dezvolta]i pe roci sedimentare cutate (fli[)
Relief glaciar Mun]i dezvolta]i pe roci sedimentare cutate (fli[) Carpa]ii Meridionali Depr. Vf. Penteleu Mare 1843 r Ciuca[ M-]ii Buz\ului Termeni noi
Depr.
Vf. Penteleu
Vf. Piatra
~ntorsura 1772
~ntorsura 1772
Buz\ului
Buz\ului
M-]ii Buz\ului
Vf. Post\varu
Vf. Ciuca[
1789 )(
Relief glaciar
)(
Relief glaciar
1789
Relief pe conglomerate Carpa]ii Meridionali Vf. Post\varu M-]ii Bârsei M]ii M]ii M-]ii Buz\ului M]ii Baiului r 1954 Vf. Siriu Buz\u a Fliș straturi sedimentare (gresii, conglomera-
M-]ii Bârsei
1843
1843
Ciuca[
Carpa]ii Meridionali
Vf. Piatra
Vf. Piatra i
Marelu
Mare
Vf. Ciuca[
Vf. Ciuca[
Relief pe conglomerate
1954
Relief pe conglomerate A Carpa]ii Maramure[ului [i ai Bucovinei M]ii Baiu M]ii Baiului Ciuca[ Vf. Siriu Buz\u Buz\u 1657
1954
Vf. Siriu
Depresiuni intramontane 1657 1657 a a te) cutate, lipsite de fosile.
A Carpa]ii Maramure[ului [i ai Bucovinei
Depresiuni intramontane A Carpa]ii Maramure[ului [i ai Bucovinei c
B Carpa]ii Moldo-Transilvani
Depresiuni intramontane
A Carpații Maramureșului și ai Bucovinei
B Carpa]ii Moldo-Transilvani
I , II , III − Subdiviziuni longitudinale B Carpa]ii Moldo-Transilvani S S u S b b c c 0 b 100 km Calderă formă de relief rezultată din prăbuși-
C Carpa]ii Curburii
B Carpații Moldo-Transilvani
I , II , III − Subdiviziuni longitudinale
I , II , III − Subdiviziuni longitudinale
C Carpa]ii Curburii
C Carpa]ii Curburii
rea unui crater vulcanic.
C Carpații Curburii
100 km
0
Defilee Vârfuri
)( Pasuri
Vârfuri
Pasuri Defilee Vârfuri
2. Masivul Ceahlău
)( )( Pasuri Pasuri Defilee Defilee Vârfuri u 0 u100 km

F Fig. 1 Carpa]ii Orientali − subdiviziuni F Fig. . i 2 2 . 2Carpa]ii Orientali − subdiviziuni transversale [i principalele unit\]i de relief
g
1Carpa]ii Orientali − subdiviziuni
1
i 1
F Fig.
.
.
F Fig. 1 Carpa]ii Orientali − subdiviziuni
i
g
.
i
1

g
F Fig. 2 Carpa]ii Orientali − subdiviziuni transversale [i principalele unit\]i de relief
g

i
Fig. 1 Carpații Orientali și diviziunile lor
g
longitudinale [i tipuri genetice de relief

longitudinale [i tipuri genetice de relief
.
i
2
g
longitudinale [i tipuri genetice de relief F Fig. 2 Carpa]ii Orientali − subdiviziuni transversale [i principalele unit\]i de relief U C A
Carpații Orientali (Fig. 1) reprezintă ramura estică (orientală) a arcului
Analiza]i h\r]ile de mai sus (Fig. 1, Fig. 2) [i pe baza lor explica]i orientarea cul-
Analiza]i h\r]ile de mai sus (Fig. 1, Fig. 2) [i pe baza lor explica]i orientarea cul- M]ii Oa[ Tisa R A I N
Analiza]i h\r]ile de mai sus (Fig. 1, Fig. 2) [i pe baza lor explica]i orientarea cul-
milor muntoase ale Carpa]ilor Orientali pe `ntreaga lor `ntindere.
milor muntoase ale Carpa]ilor Orientali pe `ntreaga lor `ntindere. Depr. M]ii Gutâi Iza Depr. Maramure[ului Podi[ul
carpatic. Sunt formați din trei fâșii longitudinale (Fig. 2): în vest, munți pe
M]ii
Oa[
milor muntoase ale Carpa]ilor Orientali pe `ntreaga lor `ntindere. Vf. Gutâi Maramure[ului A 1930 1477 Obcina Mare
roci vulcanice (I), în centru (II), munți pe roci dure (șisturi cristaline etc.),
1443
Vi[eu
iar în est și în sud (III), munți formați pe roci sedimentare cutate (fliș). Ca Dealurile M]ii }ible[ Vf. Pietrosu Vf. Toroiaga Mestec\ni[ului Feredeului Moldovi]a
Obcina
2279
2303
Obcina
rezultat al existenței celor trei fâșii longitudinale de roci (Fig. 2), se observă de Vest Vf. }ible[ )( M]ii Rodnei Vf. In\u )( )( Depr. Câmpulung Moldovenesc Moldovei
1839
Rar\u
M]ii Suhard
un paralelism al culmilor muntoase. Au depresiuni întinse, trecători, văi M]ii Dorna Depr. Giumal\u
Dornelor
adânci și masive proeminente (Rodnei, Călimani, Ceahlău). I II Bârg\ului M]ii Stâni[oarei
Un element important al reliefului îl reprezintă existența, în partea de vest, Depresiunea M]ii Vf. Pietrosu M]ii Bistri]ei
Bistri]a
a unui lanț de munți vulcanici (Oaș, Igniș, Țibleș, în partea lor nordică, și C\limani 2100 Depr. Bistricioara M]ii i
Borsec Ceahl\u
Călimani, Gurghiu, Harghita, în mijloc). Relieful acestora cuprinde mai multe III M]ii Giurgeu Bicaz Bistri]a
M]ii
masive vulcanice cu aspect de con, platouri și caldere (în Munții Igniș, Căli- Depr. Vf. H\[ma[u 1792 i
)(
Mare
Mure[
mani – 2 100 m și Harghita). În interiorul munților există depresiuni impor- Colinar\ M]ii Gurghiului H\[ma[u M]ii Tarc\ului M]ii Go[manu
Giurgeului
Mare
tante (Maramureșului, Giurgeului, Ciucului, Dornelor și Brașovului). Dintre Vf. Harghita B
1800
acestea, Depresiunea Maramureșului este mai înaltă și are un relief deluros, M\d\ra[ Depr. Ciucului M]ii Trotu[ ]
iar Depresiunea Brașovului are aspectul unei adevărate câmpii interioare. 0 100 km a M]ii Harghitei Olt Ciucului Com\ne[ti
Depr.
F Fig. 3 Mun]ii Baiului (Cabana Gârbova)
i
.

.
g
g
g
g
F Fig. 4 Masivul Ceahl\u − imagine din apropierea Vf. Toaca (1900 m)
F Fig. i 3 3 . 3Mun]ii Baiului (Cabana Gârbova) F Fig. i 4 4 . 4Masivul Ceahl\u − imagine din apropierea Vf. Toaca (1900 m) Vf. Nemira

i
1849
Înălțimile cele mai mari depășesc 2 000 m (Rodna și Călimani) sau se M]ii a
O
L
U
I
I
F
U
T
I
C CAP
I
P
C CAPITOLUL I RELIEFUL
AITOLUL I RELIEFUL
P
L
A
L
T

E
O
L
U
I
L
E
R
L
U
E
L
R
L
E

F
I
3
1 13
Depr.
1 13
3
apropie de această altitudine (Ciucaș – 3., Ceahlău, Munții Maramureșului). Fig. 2 Fâșiile longitudinale paralele Baraolt )( M]ii Nemira )(
Mun]i vulcanici
Diviziunile transversale (A, B, C) sunt următoarele (Fig. 1): Relief pe structur\ mixt\ T ransilvaniei M]ii )( Olt M]ii Baraolt Bodoc P. Oituz Vr ancei p
Râul Negru
A. Carpații Maramureșului și ai Bucovinei formează grupa nordică a Mun]i dezvolta]i pe roci dure ([isturi cristaline) Per[ani Depresiunea Bra[ovului C Vf. Goru M ]i i
1785
Carpaților Orientali. Au un pivot central (format din șisturi cristaline și roci Bârsa Depr.
.
i
i
g
F Fig. 3 Mun]ii Baiului (Cabana Gârbova) F Fig. 4 Masivul Ceahl\u − imagine din apropierea Vf. Toaca (1900 m) Mun]i dezvolta]i pe roci sedimentare cutate (fli[) Vf. Post\varu M-]ii Bârsei M-]ii ~ntorsurii Vf. Penteleu r
g

3
4

.
mezozoice), reprezentat de Munții Rodnei (Vf. Pietrosu, 2 303m, Vf. Inău,
~ntorsura 1772
Buz\ului
M]ii
)(
I
P
A
C CAPITOLUL I RELIEFUL
2 279 m, cu relief glaciar) și Munții Maramureșului. T O L U L I R E L I E F U L 1 13 Relief glaciar Carpa]ii Meridionali 1789 Vf. Piatra 1843 Vf. Ciuca[ M-]ii Buz\ului
Ciuca[
3
Mare
B. Carpații Moldo–Transilvani au o zonă formată din roci dure (șisturi Relief pe conglomerate M]ii Baiului 1954 1657 Buz\u a
Vf. Siriu
cristaline și roci mezozoice), prelungire a celei din nord, mărginită la est de Depresiuni intramontane A Carpa]ii Maramure[ului [i ai Bucovinei c
B Carpa]ii Moldo-Transilvani
fliș, iar la vest, de munții vulcanici (Călimani, 2 100 m, Gurghiu, Harghita). I , II , III − Subdiviziuni longitudinale C Carpa]ii Curburii S u 0 b 100 km
Masivul Ceahlău (1 904 m), format pe roci de tip fliș, este denumit „Muntele F Fig. 1 Carpa]ii Orientali − subdiviziuni )( Pasuri Defilee Vârfuri
i
g
1

.
Moldovei”. Munții din sudul acestei grupe (Perșani, Baraolt, Bodoc) pot fi longitudinale [i tipuri genetice de relief F Fig. 2 Carpa]ii Orientali − subdiviziuni transversale [i principalele unit\]i de relief
g
i
.
2

considerați ca aparținând acesteia sau Carpaților Curburii.
C. Carpații Curburii (grupa sudică) sunt alcătuiți predominant din fliș și au Analiza]i h\r]ile de mai sus (Fig. 1, Fig. 2) [i pe baza lor explica]i orientarea cul-
un caracter „curbat”. Ca efect al deplasării spre exterior (sud–est) a zonei mon- milor muntoase ale Carpa]ilor Orientali pe `ntreaga lor `ntindere.
tane, în interior s-a format o depresiune tectonică (Depresiunea Brașovului),
umplută cu sedimente și transformată într-un relief asemănător unei câmpii. 3. Relief din Munții Ciucaș
.
g
3

g
.
4

i
F Fig. 3 Mun]ii Baiului (Cabana Gârbova) F Fig. 4 Masivul Ceahl\u − imagine din apropierea Vf. Toaca (1900 m)
i
C CAPITOLUL I RELIEFUL L 1 13 3
A
U
E
I
E
L
F
R
I
L
O
T
U

I
L
P