Page 36 - geografie-viii-l
P. 36
Plăcile tectonice
Plăci și microplăci tectonice
Placa Est-Europeană
Subplaca Moesică
Subplaca Intraalpină
Subducții și fracturi
Limită de fractură principală
Subducție neogenă
Subducție actuală (activă)
Fracturi secundare
Focare ale cutremurelor
Zonă de coborâre
34 Coborâre maximă RELIEFUL ROMÂNIEI
Elemente structurale
Structura de orogen a Carpaților
Orientali și a Carpaților Meridionali
APLICAȚII PRACTICE ȘI STUDII DE CAZ
Regiuni vulcanice neogene
Cutremurele în România
U C R A IN A Plăcile tectonice
A R
I E Plăci și microplăci tectonice
R P .
A Placa Est-Europeană Plăcile tectonice
M
G O Subplaca Moesică Plăcile tectonice
N L Subplaca Intraalpină Plăci și microplăci tectonice
U D Plăci și microplăci tectonice
O
Subducții și fracturi Placa Est-Europeană
Subplaca Moesică
Placa Est-Europeană
V A
Limită de fractură principală
Subplaca Intraalpină
1. Clădiri după cutremur
Subducție neogenă Subplaca Moesică
Plăcile tectonice
UCRAINA Plăci și microplăci tectonice Subducții și fracturi
Subplaca Intraalpină
Subducție actuală (activă)
Subducții și fracturi
Fracturi secundare
Limită de fractură principală
Placa Est-Europeană
Subducție neogenă
S Focare ale cutremurelor Limită de fractură principală
N eagră Coborâre maximă Subducție actuală (activă)
Subducție actuală (activă)
E Zonă de coborâre Subducție neogenă
Subplaca Moesică
R
Subplaca Intraalpină
Fracturi secundare
B
Focare ale cutremurelor
I Subducții și fracturi Fracturi secundare
Elemente structurale
M area Structura de orogen a Carpaților Zonă de coborâre
Zonă de coborâre
A Focare ale cutremurelor
Limită de fractură principală
Subducție neogenă
Scara: 1 cm = 100 km B U L G A R I A Orientali și a Carpaților Meridionali Coborâre maximă
Coborâre maximă
Regiuni vulcanice neogene
Subducție actuală (activă) Elemente structurale
Fig. 1 Plăci tectonice și microplăci Fracturi secundare Elemente structurale
Structura de orogen a Carpaților
Structura de orogen a Carpaților
Focare ale cutremurelor Orientali și a Carpaților Meridionali
Orientali și a Carpaților Meridionali
Regiuni vulcanice neogene
Zonă de coborâre U C R A IN A
În România există mai multe areale unde au loc cutremure, de aceea tre- R
A
Regiuni vulcanice neogene
Coborâre maximă
Termeni noi buie să știm cum se produc. Majoritatea au loc la suprafață și au efecte redu- E
I
R
P
se. Cele mai mari cutremure se produc însă în Carpații Curburii (zona Vran- .
Elemente structurale
A
Structura de orogen a Carpaților
Hipocentru locul în interiorul scoarței unde cea), la o adâncime mare (peste 100 km), reprezentând rezultatul deplasării U C R A IN A R
A
M
U C R A IN A
G
are loc o degajare de energie. microplăcilor tectonice. Orientali și a Carpaților Meridionali A I O E
N
L
Regiuni vulcanice neogene
R
I
Epicentru proiecția cea mai apropiată de su- Pe harta de mai sus (Fig. 1, simplificată și generalizată) sunt reprezentate D R P
U
E .
O
prafață a undelor seismice. A R V A P M
.
G
A
Subducție coborârea pe un plan înclinat a și localizate plăci și microplăci, falii și linii de subducție (coborâre). O
G
M L
unei plăci (sau microplăci) sub o altă placă Fenomenul reprezentat este următorul: U C N N R A IN A O D
U
A
sau microplacă tectonică. • Părți ale subplăcii Moesice (situată în fundamentul Câmpiei Române și R L O
U
I
Magnitudine valoare care indică gradul de al Podișului Dobrogei) coboară în adâncime (de la sud-est spre nord-vest), E UCRAINA D V A
O
R
P
intensitate a unui seism. pe un plan înclinat, sub Carpații și Subcarpații Curburii. Aici există un areal . V A
A
Seismograf aparat care înregistrează și mă- unde coborârea este maximă. G M
S
O
soară undele seismice. E L UCRAINA
N
• Carpații și Subcarpații Curburii, care au aici un aspect curbat spre exte- D
U
R
rior, se deplasează la suprafață în sens invers (de la nord-vest spre sud-est). O N eagră UCRAINA
B S V A
• Între microplaca ce poartă Carpații și Subcarpații Curburii și cea care
I
S
E
coboară lent sub aceasta se formează un plan înclinat unde se acumulează M area
A
E
R
energie. Uneori, echilibrul rezultat din aceste deplasări în sens contrar se N eagră
R
B
rupe, din cauze diferite (cea mai importantă fiind o perioadă mare de acu- I A UCRAINA N eagră
A
R
L
U
B
G I
B
I
A
Epicentru mulare a energiei). Locul de rupere a echilibrului se numește hipocentru M area
S
(Fig. 2). De aici, undele seismice ajung la suprafață (cel mai apropiat loc fiind M area
A
U
B
E
epicentrul) și apoi se propagă în toate direcțiile, resimțindu-se, atenuat, la L G A R I A
R
distanțe mari. B B U L G A N eagră R I A
I
Hipocentru Cauzele declanșării cutremurelor sunt: deplasarea spre sud-est a Carpa-
ților Curburii; deplasarea microplăcii din fundamentul Câmpiei Române; M area
A
trecerea unui interval mai mare de timp în care, prin acumulări succesive, se
realizează o creștere a energiei din interior. B U L G A R I A
• Momentul producerii unui cutremur nu poate să fie prevăzut cu mijloa-
cele actuale. După cutremurul principal se pot produce anumite replici.
Acestea sunt efectul reașezării straturilor. Produc mai multe distrugeri (1.).
Fig. 2. Hipocentrul și epicentrul • Cutremurele se măsoară pe o scară care reflectă magnitudinea acestora
unui cutremur cu ajutorul seismografului. La noi se utilizează mai frecvent scara Richter.
