Page 32 - geografie-viii-l

30 RELIEFUL ROMÂNIEI

Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre

0 8 16 24 32 40 km N 0 5 10 15 20 25 km I N
A I A A A
R Delta R Chilia Veche Brațul Chilia
C Bra]ul Chilia secundar\ Brațul Tătaru Periprava Delta
U Gr. Chilia a Chiliei C 5 m secundară
a Chiliei
Dun\rea
Isaccea Gr. Stipoc Gr. Letea U 2,5 m Gr. Chilia 12 m P o
∴ p
Noviodunum Pardin a L. Merhei
Tulcea Bra]ul Sulina Brațul Chilia Pardina L. Babina i n
∴ L. Matița Gr. Letea a
Aegyssus Bra]ul Sf. Gheorghe Sulina Letea
L. Ro[u 3,5 m Gr. Stipoc
L. Fortuna
i Mila 23 Dunărea Veche
Gr. Caraorman
e L. Babadag I. Popina Gr. S\r\turile Brațul Tulcea Brațul Sulina G. Musura
L. Dranov Sf. Gheorghe Tulcea
g Heracleea ∴ L. Razim L. Gorgova L. Iacob 0,7 m 3,5 m
Sulina
Gr. Peri[or L. Lumina
o I-le Sacalin Brațul Sf. Gheorghe L. Isac
r Dealuril e Beștepe L. Roșu ă
L. Zmeica Gura Porti]ei Mahmudia Gr. Caraorman L. Puiu
b M a r e a T ulce i 7 m
o L. Sinoie Periboina Agighiol Valea Nucarilor Murighiol r
∴ N e a g r \ G.
48 m
D Histria Gr. Chituc 50 m I. Popina Fundea 2 m
Casimcea
Podișul Dobrogei Sarichioi Gr. Sărăturile g
L. Ta[aul L. Babadag
N\vodari Grinduri (maritime și continentale) Heracleea Gr. Crasnicol Sf. Gheorghe
Can. . Poarta-Alb\-Midia Capul Midia Delta Dunării (Enisala) ∴ L. Razim L. Dranov
l
Mamaia Lunci Gr. Frasin a
L. Siutghiol Gr. Buhazului
Medgidia u Tomis ∴ Podișu l G. Holbina Sulina
Constan]a Câmpie litorală Gr. Crucea
[ Acumulări de nisip (plaje) Babada g Gr. Perișor I-le. Sacalin e
Can. Dun\re-Marea Neagr\
Agigea
Eforie Nord Platforme de foraj marin
i e a N
L. Techirghiol Eforie Sud Cursuri ale văilor submarine C. Dolo[man a r
200 m abruptului continental
d
Costine[ti 100 m Izobate (adâncimi) L. Golovița M Grinduri continentale Amenajări piscicole
o Neptun Curenți marini Grinduri maritime Câmpie litorală
Callatis ∴ Limita mării teritoriale L. Zmeica Gura Portiței Grinduri fluviale și ostroave Localități
P Mangalia 100 m
L. Mangalia Localități Gr. Lupilor Brațe, canale ∴ Vestigii istorice
Vama Veche Periboina
Porturi 1000 m L. Sinoie Suprafețe îndiguite Altitudinea față de
BULGARIA ∴ Vestigii istorice Bălți, mlaștini 2,5 m nivelul Mării Negre
Limita Gr. Chituc
Fig. 1 Litoralul și platforma continentală Fig. 2 Delta Dunării
Gândire critică Delta Dunării reprezintă cea mai nouă formă și unitate de relief din țara
noastră, iar platforma continentală a Mării Negre este o continuare a relie-
1. Citiți cu atenție textul alăturat și analizați fului continental acoperită de apele mării.
cele două hărți de mai sus (Fig. 1, 2). Pe baza lor, Delta s-a format prin aluviunile aduse de fluviu, depunerea acestora fi-
precizați cum credeți că ar fi Delta, litoralul și
platforma continentală, dacă: ind favorizată de mareele foarte mici, panta redusă a fluviului și a platfor-
•mareele ar fi foarte mari; mei continentale a Mării Negre, curenții circulari și oscilațiile nivelului
•platforma continentală ar fi abruptă; mării. Mangalia
•marea nu ar avea curenți circulari; În partea de nord-est (teritoriul Ucrainei), delta înaintează în mare, for-
•Dunărea ar avea un debit foarte mic. mând delta secundară a Chiliei.
Argumentați opiniile voastre. Delta Dunării (Fig. 2) este străbătută de trei brațe: în nord, brațul Chilia
2. Explicați influența curenților marini în (transportă cea mai mare cantitate de apă), în centru, brațul Sulina (canali-
formarea deltei, a grindurilor și a Lagunei Ra- zat) și în sud, brațul Sfântu Gheorghe (cel mai vechi braț al deltei).
zim–Sinoie. Delta are terenuri mai înalte, grinduri maritime (dintre care Letea, 12 m,
este cel mai înalt), grinduri continentale (cum ar fi Chilia), suprafețe îndigui-
te (Pardina) și grinduri fluviale (în lungul brațelor Dunării). Există, de ase-
Termeni noi
menea, terenuri joase (brațe secundare, bălți, lacuri, mlaștini, gârle și cana-
le) și amenajări piscicole.
Liman maritim lac format la gura de vărsare a
unui râu prin bararea cu aluviuni (nisip) adu- Platforma continentală este o câmpie slab înclinată spre larg, acoperită
se de curentul circular al mării. de apele Mării Negre. Este străbătută de cursurile unor văi, formate în timpul
Faleză partea mai înaltă a țărmului, abruptă, în care uscatul se prelungea spre est.
formată prin acțiunea repetată a valurilor. Litoralul românesc al Mării Negre (în lungime de 244 km) cuprinde două
Grind maritim acumulare de nisip din deltă, sectoare (Fig. 1):
formată de curentul maritim, în timpul în care • în nord (între Sulina și capul Midia) există un țărm jos, cuprinzând del-
linia țărmului mării era situată în acel loc.
Grind continental suprafață de teren ante- ta și grindurile Lagunei Razim-Sinoie;
rioară deltei, inclusă în perimetrul acesteia • în sud (între Capul Midia și Vama Veche), țărmul este înalt, cu faleze și
prin modificarea traseului brațelor Dunării. plaje de nisip.