Page 103 - geografie-viii-l
P. 103

101

        Podișul Moldovei
                                                                                    Aplicații
           Poziție geografică: Este situat în partea de nord-est a țării, prelungin-
        du-se ca aspect și la est de Prut.                                      1. Precizați trei–patru elemente geografi-
           Caracteristici naturale: Relieful este modelat pe roci sedimentare moi,   ce comune ale Subcarpaților Moldovei și Po-
        depuse pe un substrat alcătuit din roci foarte vechi. Există dealuri, depresi-  dișului Moldovei.
        uni, culoare de vale și un relief de cueste.                            2. Identificați trei–patru caracteristici co-
           Subcarpații Moldovei, situați la vest de râurile Moldova și Siret, se asea-  mune ale regiunilor extracarpatice.
                                                                                3.  Menționați  de  ce  Podișul  Dobrogei,
        mănă atât cu regiunile subcarpatice, cât și cu Podișul Moldovei.      Delta Dunării și platforma continentală sunt
           Climatul are influențe continentale și se modifică sensibil de la sud spre   regiuni pontice.
        nord (prin scăderea temperaturii și creșterea precipitațiilor). Vegetația este
        reprezentată de un amestec de silvostepă și pâlcuri de pădure. În interiorul
        Podișului Moldovei se pot identifica următoarele diviziuni: Podișul Sucevei
        (în nord-vest, mai înalt), Câmpia Moldovei (sau Colinele Jijiei, în nord-est)
        și Podișul Bârladului (coboară spre sud sub forma unor culmi deluroase pa-
        ralele, mărginite de văi).
           Aspecte economice: Resursele naturale principale sunt terenurile arabi-
        le, micile resurse de gaze naturale și rocile de construcție.
           Activitățile  economice  semnificative  se  dezvoltă  în  orașele  mari  (Iași,
        Botoșani – 1. și 2., Suceava, Bacău, Vaslui, Bârlad, Roman), dar și în centre
        mai mici (Fălticeni, Rădăuți, Dorohoi, Huși, Pașcani). Există podgorii cunos-
        cute (Cotnari), suprafețe pomicole și un important patrimoniu cultural-is-
        toric, în diferite orașe (Suceava, Iași).


        Regiuni pontice (ponto – danubiene)                                              1. Botoșani
           Delta Dunării, platforma continentală și Podișul Dobrogei formează îm-
        preună partea de sud-est, pontică (sau, mai precis, ponto - danubiană), a
        țării, fiind încadrată de Dunăre și Mare.


        Delta Dunării

           Delta Dunării reprezintă o regiune unicat sub toate aspectele.
           Este rezultatul mai multor condiții care sunt îndeplinite la contactul Du-
        nării cu Marea Neagră (maree reduse, adâncimi mici ale platformei conti-
        nentale, oscilațiile nivelului mării, debitul mare de aluviuni aduse de Dună-
        re, curentul circular al Mării Negre).
           Relieful este foarte jos, în cea mai mare parte inundabil, cu puține supra-
        fețe mai înalte (grinduri). Cele trei brațe ale Dunării formează axele hidro-
        grafice principale ale Deltei. Sulina, brațul din mijlocul Deltei, este amenajat
        și navigabil.                                                                      2. Iași
           În partea de sud se află cea mai mare întindere lacustră din țară: Laguna
        Razim–Sinoie (un fost golf al Mării Negre).


        Platforma continentală a Mării Negre

           Platforma continentală este o prelungire a uscatului sub apele mării. Nu
        poate fi considerată o regiune geografică propriu-zisă, dar este, asemănător
        Deltei, o regiune cu un specific deosebit.
           Pe platforma continentală există resurse de petrol și de gaze naturale.



        Podișul Dobrogei
           Situat între Dunăre și mare, constituie, de asemenea, o regiune geografi-
        că, având o originalitate deosebită. Această regiune este prezentată sub for-
        ma unui studiu de caz, în continuare.                                           3. Delta Dunării
   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108