Page 90 - istorie-viii-b

88 Unitatea 9. ROMÂNIA SECOLELOR XX-XXI

LECȚIA 2
România interbelică.

Economie și societate –

lumea urbană și lumea rurală

CRONOLOGIE Economia Principalele viziuni economice aplicate în România interbelică
au fost: ,,prin noi înșine” – susținută de liberali, și politica ,,porților deschi-
l 1929 greva minerilor de la Lupeni
l 1931 Banca Marmorosch Blank intră în inca- se” – promovată de țărăniști. Legionarii au susținut corporatismul, iar co-
pacitate de plată muniștii erau pentru proprietatea de stat, aceste două orientări economice
l 1933 greva feroviarilor de la Atelierele Gri- nefiind aplicate în România interbelică.
vița După încheierea Primului Război Mondial, trecerea la economia de pace
și refacerea unităților economice au presupus o perioadă de tranziție. Re-
forma agrară a devenit o necesitate pentru țărani și statul român. Veniturile
VINTILĂ I. C. BRĂTIANU (1867 – 1930) obținute de proprietarii de teren au fost reinvestite în tehnologizarea ferme-
lor sau în industrie. Industria s-a diversificat în urma
Unirii, prin aportul specific al fiecărei provincii.
Ritmul de creștere economică a fost de 5,4% pe
Refacerea
an, cu creșteri importante în industria electri- economiei s-a făcut
cității, chimică și alimentară. România a fost prin investiții majore
pe primele locuri în Europa la producția de în anumite sectoare, în
petrol, gaze naturale, aur și altele. bună parte prin comenzile
Criza economică din perioada 1929–1933 a finanțate de stat. Punctul
maxim al dezvoltării
afectat și România. S-au înregistrat falimen- economice s-a atins în
te, salariile nu erau plătite la termen, a crescut anul 1938.
numărul grevelor muncitorești, a scăzut puterea
de cumpărare a populației.

Societatea Dezvoltarea industrială și a economiei, în general, au impulsi-
onat creșterea populației urbane, prin atragerea cât mai multor oameni că-
tre orașe. La recensământul din 1930 a reieșit că 20,1% era populație urbană,
dintr-un total de 18 057 028 locuitori, printre cele mai mari orașe fiind: Bu-
curești, Chișinău, Cernăuți, Iași.
Lumea satului nu a progresat semnificativ. S-a menținut portul popular
în rândul sătenilor săraci, în timp ce funcționarii și învățătorii – intelectu-
Economist, om politic liberal, prim-ministru alitatea satelor – au adoptat noile tendințe în modă. Hora satului, biserica
și președinte al Partidului Național-Libe ral. și școala au rămas principalele locuri de socializare, în care țăranii se întâl-
Este considerat au torul formulării principiului neau. Au început să pătrundă tot mai mult utilajele mecanizate necesare în
economic liberal „prin noi înșine”. agricultură, în special prin intermediul familiilor mai înstărite. Pământul a
continuat să fie principala sursă de trai pentru cei aproape 80% dintre locu-
itorii rurali ai României. Lumea rurală era deschisă la semnele modernizării,
ŞTIAȚI CĂ... mai ales după introducerea votului universal și, mai ales, a reformei agrare.
l În cei 22 de ani de pace (1918–1940), la con- Lumea urbană a fost în continuă schimbare, Bucureștiul interbelic fiind
ducerea României au fost 30 de guverne? numit Micul Paris. S-au construit tot mai multe clădiri cu structură de oțel,
l Numărul mai mare al copiilor din familiile dotate cu grup sanitar, telefon, încălzire centrală. Au crescut numărul insti-
rurale se datora și nevoii de brațe de mun- tuțiilor de învățământ superior, tirajul ziarelor și al cărților. Divertismentul
că pentru agricultură, care era singura sursă era asigurat de radio, cluburi sportive și de dans, activități ce cresc odată cu
de trai a țăranilor? nivelul de salarizare.
l Greva minerilor de la Lupeni și greva ferovi- Societatea interbelică este cunoscută pentru decalajul dintre nivelul de
arilor de la Atelierele Grivița au fost asumate viață al orașelor mari și al satelor.
de comuniști în perioada regimului comu-
nist, Vasile Roaită devenind un simbol?