Page 92 - istorie-viii-b

Unitatea 9.
90 ROMÂNIA SECOLELOR XX-XXI

STUDIU DE CAZ
PORTOFOLIU Orașul: arhitectură modernă
Realizați un afiș cu titlul Arhitectura
ieri şi azi. și tradiții rurale
Folosiți surse multimedia pentru a re-
aliza în cadrul proiectului și un afiș digital.
Prezentați afișul în fața clasei și formu-
lați un punct de vedere despre zgârie-norii
din sec. XX și cei din secolul nostru. Arhitectura modernă În primele decenii ale sec. XX în România tradiți-
onalismul și modernismul în arhitectură au fost într-o confruntare fericită.
Stilul de îmbinare a elementelor medievale românești cu cele moderne spe-
cific lui Ion Mincu a fost preluat și de alți arhitecți. Stilul brâncovenesc și stilul
D neoromânesc au subzistat, în vreme ce stilul Art Nouveau, ca tendință a moder-
nismului, a câștigat teren. Astfel, în stilul Art Deco, o arhitectură mai funcțio-
nală, s-a ridicat primul zgârie-nori din România – Palatul Telefoanelor din
București. Au fost construite o serie de clădiri reprezentative pentru moder-
nismul românesc: Horia Creangă – blocul ARO, Teatrul Giulești, Petre Anto-
nescu – Arcul de Triumf, Facultatea de Drept.
La Cluj s-au construit în stil Art Deco restaurante și blocuri de trei-patru
etaje, dotate cu lift. Chișinăul a pierdut din aspectul vechiului regim țarist, prin
ridicarea unor clădiri în stil neoromânesc, proiectate de Nicolae Mertz. Zona
centrală a Timișoarei a continuat să ofere priveliștea arhitecturii imperiale vie-
neze, care s-a schimbat odată cu ridicarea catedralei ortodoxe (1936–1946).

Tradiții rurale, periferii Mahalalele de la periferia orașelor erau de fapt
satele apropiate sau cartierele muncitorești, precum Vatra Luminoasă din Bu-
curești. Locuințele erau din materiale ieftine, improvizate, erau mici și fără
utilități. O parte din locuitorii acestor cartiere erau micii negustori sau mun-
citori ce împânzeau orașul. În marea lor majoritate erau la prima generație în
oraș, prin urmare, și-au adus cu ei tradițiile și moravurile din zona de origine.
E Clădirile industriale, parcurile, hipodromurile se construiau la marginea
orașelor. Primăria București a construit parcul și plaja Snagov pe o suprafață
de 35 de hectare, pentru 20 000 de turiști pe zi.

APLICAȚII
A B C

Facultatea de Drept,
D. Nicolae Ionescu (1903–1974), Vânzători Bucureşti, arh.
Petre Antonescu.
de covrigi, în fața Arcului de Triumf,
Bucureşti, anii 1930; E. Bariera de cale Hotelul Aro Palace,
ferată din cartierul Colentina, 1932. Palatul Telefoanelor, Braşov, arh. Horia
Bucureşti. Creangă.
1. Numiți activitățile din sursele D și E. 1. Menționați stilul arhitectural al clădirilor din sursele A, B, C. Arătați ce le deosebește.
2. Identificați o asemănare și o deosebire 2. Identificați clădiri de epocă, obiecte etc. din orașul vostru sau din cel mai apropiat oraș.
între conținuturile surselor D și E. Argumentați. Organizați o expoziție la școală sau afișați-le pe internet pentru a organiza o dezbatere.