Page 95 - istorie-viii-b

Unitatea 9.
ROMÂNIA SECOLELOR XX-XXI 93

STUDIU DE CAZ
Idei politice în lumea

românească interbelică

Neoliberalismul a pus accent pe intervenția statu-
lui în economie, pornind de la ideea că după război țara
trebuia reconstruită și modernizată. Politica adoptată de
liberali s-a numit „prin noi înșine”, în felul acesta era
loc și pentru investiții străine, dar și pentru protejarea și
dezvoltarea afacerilor românești, astfel încât să crească
producția internă. Între teoreticienii de seamă ai doctri-
nei liberale s-au numărat Ștefan Zeletin, Vintilă Brătia-
nu, Mihail Manoilescu. Teoria neoliberală a lui Zeletin se
exprimă sintetic prin: porți deschise pentru capitalul stră-
in, porți închise pentru mărfurile străine.
Național-țărănismul pornea de la ideea centrală că
România era stat agrar bazat pe mica proprietate țără-
nească. Țărăniștii erau sensibili la nevoile categoriilor Constantin Titel-Petrescu. O facțiune extremistă de
defavorizate, vizând intervenția statului în economie, stânga, de tip leninist, desprinsă din PSD, s-a ocupat în
în special pentru ajutorarea acestor categorii. Politica România cu acțiuni de destabilizare și subminare, ordo-
„porților deschise” aplicată de țărăniști s-a materiali- nate de la Moscova.
zat prin pătrunderea liberă pe piața românească atât a Mişcarea Legionară În perioada interbelică, toate
produselor, cât și a capitalurilor străine. Cel mai cunos- nemulțumirile legate de inegalități, abuzuri, sărăcie și
cut teoretician național-țărănist a fost Virgil Madgearu. alte aspecte ale realităților de după Primul Război Mon-
Spre deosebire de statul liberal, care punea accentul pe dial, și-au găsit ecoul într-un nou curent politic – Miș-
modernizare prin industrializare, statul național-țără- carea Legionară, condusă de Corneliu Zelea Codreanu.
nesc punea accentul pe modernizarea agriculturii.
Principalele trăsături: credința creștină, anticomunism,
Social-democrația în România a fost reprezen- antisemitism, cultul eroilor, sistem corporatist, împo-
tată de Partidul Social-Democrat, al cărui lider a fost triva democrației parlamentare.

JOC DE ROL Pe baza informațiilor din lectie şi din sursele digitale, organizați un joc
de rol pe tema relațiilor dintre stat şi cetățean în lumea românească
interbelică. Pentru aceasta, folosiți metoda Pălăriilor gânditoare. La
finalul jocului, fiecare elev va completa o fişă de autoevaluare, conform
modelului de mai jos.

GÂNDIRE GÂNDIRE GÂNDIRE GÂNDIRE GÂNDIRE GÂNDIRE
OBIECTIVĂ AFECTIVĂ POZITIVĂ CREATIVĂ DESPRE GÂNDIRE CRITICĂ
Prezintă fapte, Exprimă emoțiile Evidențiază Exprimă creativi- Gestionează efor- Evidențiază
imagini și cifre despre legătura aspectele pozitive tatea și ideile noi tul de gândire al punctele slabe
exacte în ordine dintre stat și cetă- ale relației dintre ce apar în relația celor cinci pălării, ale relației dintre
cronologică, țean în perioada stat și cetățean. dintre stat și cetă- asemenea unui cetățean și stat;
informează despre interbelică Orientarea spre o țean în perioada profesor, clarifică este prudentă în
evoluția ideilor viziune optimistă. interbelică. și organizează ac- analiză.
politice tivitatea. Rezumă
dezbaterea și pre-
zintă concluziile.
Am reușit să mă implic în rolul primit? Notați cu o cifră de la 1 la 10.
Ce rol mi s-ar potrivi? Numiți culoarea pălăriei corespunzătoare.
Ce dificultăți am întâmpinat? Precizați cel puțin o dificultate.
Ce am aflat despre mine la finalul activității? Menționați cel puțin un aspect.
Cum voi folosi ce am învățat? Menționați cel puțin un aspect.