Page 106 - istorie-viii-l

STUDIU DE CAZ UNITATEA IX

CONSTITUȚIILE DIN PERIOADA INTERBELICĂ

În perioada interbelică au fost adoptate două
constituții. Prima a fost promulgată de regele Ferdi-
nand I în martie 1923, întrucât România întregită în
urma Marii Uniri avea nevoie de o lege fundamen-
tală care să reglementeze noua realitate politică,
socială și teritorială a țării. A doua a fost promulga-
tă de regele Carol al II-lea în februarie 1938, insta-
urând dictatura regală.
Constituția din 1923 a acordat drept de vot tuturor
cetățenilor români de sex masculin care împliniseră
vârsta majoratului, adică 21 de ani, cu excepția mili-
tarilor și a funcționarilor publici. Femeile nu au primit
însă drept de vot. În mare parte, erau păstrate artico- Regele Carol al II-lea semnează constituția,
lele din Constituția din 1866. Regele avea puterea de 27 februarie 1938
a dizolva parlamentul și de a numi un nou guvern. În
plus, beneficia de dreptul de veto în ceea ce privește Constituția a desființat separația puterilor în stat,
legislația, deși nu a făcut niciodată uz de prerogativa în sensul că în mâinile regelui au fost concentrate
respectivă. Avea autoritatea de a negocia și a încheia puterea executivă și cea legislativă. Partidele politi-
tratate cu puteri străine, dar acestea trebuiau ratifica- ce, mai ales Partidul Național Liberal și Partidul Na-
te de Parlament pentru a produce efecte. țional Țărănesc, erau hotărâte să se împotrivească
În 1938, regele Carol al II-lea a promulgat o constitu- oricărei tentative din partea Coroanei de a le tempe-
ție nouă, care a intrat în vigoare la 27 februarie. Noua ra ori diminua activitatea politică. Pe de altă parte,
constituție stipula, practic, instaurarea dic- prin întărirea autorității Coroanei, suveranul
taturii personale a regelui Carol al II-lea și urmărea și întărirea ordinii de stat, pusă
sfârșitul regimului parlamentar în Româ- în pericol de Mișcarea Legionară. Con-
nia. Perioada, de altfel, a rămas cunos- stituția aceasta a fost suspendată prin
cută în istorie drept „dictatura carlistă”. decret regal la 5 septembrie 1940.

TITLUL III TITLUL III
Despre puterile statului Despre puterile statului
„Art. 33. - Toate puterile Statului „Art. 29. - Toate puterile Statului
emană de la națiune, care nu le poate emană de la Națiunea Română.
exercita decât numai prin delegațiune și Regele Ferdinand I Ele însă nu se pot exercita decât prin
după principiile și regulile așezate în Consti- delegațiune și numai după principiile și re-
tuțiunea de față. gulile așezate în Constituția de față.
Art. 34. - Puterea legislativă se exercită colectiv Art. 30. - Regele este Capul Statului.
de către Rege și Reprezentațiunea națională. Repre- Art. 31. - Puterea legislativă se exercită de Rege
zentațiunea națională se împarte în două Adunări: prin Reprezentațiunea Națională, care se împarte în
Senatul și Adunarea Deputaților. Orice lege cere în- două Adunări: Senatul și Adunarea Deputaților. Re-
voirea a câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare. gele sancționează și promulgă legile.
Nicio lege nu poate fi supusă sancțiunii regale de- Înainte de a i se da sancțiunea regală, legea nu e
cât după ce se va fi discutat și votat liber de majorita- valabilă.
tea ambelor Adunări.” Regele poate refuza sancțiunea.”
Constituția din 1923 Constituția din 1938

Citește cu atenție cele două documente și răspun- 2. Menționează, pentru fiecare text, monarhul în
de următoarelor cerințe: timpul căruia au fost promulgate documentele de
1. Pe baza surselor date, dar folosindu-te și de in- mai sus.
formațiile descoperite în lecție, compară cele două 3. Precizează un efect pe care l-a avut fiecare din-
constituții. Menționează minimum trei asemănări și tre cele două documente asupra evoluției statului
trei deosebiri. român în perioada interbelică.

104 ROMÂNIA SECOLELOR XX-XXI