Page 7 - istorie-viii-l

Ghid de utilizare a manualului

Manualul cuprinde variantele tipărită și digitală
6mm 8 EXEMPL AR DE PREZENTARE
Istorie Dennis Deletant 8 MINISTERUL EDUCAȚIEI Rezolvă
Matei Cazacu
ȘI CERCETĂRII
Sorin Nemeti
Ana Victoria Sima
Matei Cazacu
Silvia Baumgarten
Dennis Deletant
Adriana Bălaj
Sorin Nemeti
Ana Victoria Sima
Silvia Baumgarten
ISTORIE Istorie
CATEGORIA A Adriana Bălaj
ISTORIE ȘI STUDII
CULTURALE
EVALUARE CNCS 2020–2024
Scanează pentru mai
multe cărți despre
Istoria României + Simboluri folosite Privește
Vă recomandăm: în varianta digitală
Vizionează
ISBN: 978-630-6526-93-2
www.edituracorint.ro
Manualul este structurat în unități de învățare, care cuprind:
DESCHIDERE LECȚIE
unitate de învățare
Incursiuni
ale lui Burebista
Aşezări dacice
Cetăţi dacice
LECȚIA 1 UNITATEA III ò de piatră UNITATEA III LECȚIA 1
Cetăţi de pământ
şi de lemn
Incursiuni
ale lui Burebista
ñ Colonii greceşti
Aşezări
RHOLES Conducători daci dacice
Cetăţi
Statul dac dacice
ò sub Burebista Tisia POPULAŢII CELTICE
de piatră
Cetăţi de pământ
şi de lemn Şimleul Silvaniei
ñ Colonii greceşti
Porolissum POPULAŢII GERMANICE Tyras
Zalău
RHOLES Conducători daci Măgura Sărăţel Sangidava
Statul dac Crisia Oradea Napoca CELTICE Lechinţa Petrodava Pyretos
sub Burebista ò Bâtca Doamnei
Căpâlna Tisia POPULAŢII SCORILO Potaissa ò Bradu
sec. I d.H. Silvaniei
Şimleul Lechinţa de Mureş Utidava Hierasus POPULAŢII SARMATICE
Roşia Montană Sighişoara Zetea Jigodin Sâncrăieni Zărneşti
Maris Zalău Apulum ò Piatra Craivii Piroboridava
Pecica BUREBISTA TilişcaPorolissum Covasna
sec. I î.H. DECENEU
Daci pe Columna lui Traian Izvoare istorice Timişoara Tibiscus Vărădia COMOSICUS Crisia Berzobis Lugoj Deva Satu Mic ò Roşie ò SARMIZEGETUSA Sibiu Buridava Arpaşu de Sus Napoca Măgura Potaissa Comidava Drajna de Sus Sfântul Gheorghe Buzaeus RHEMAXOS Barboşi Dinogetia Noviodunum
sec. I î.H.
Cugir
sec. I î.H.
sec. II î.H.
Sărăţel
Costeşti
DIURPANEUS
sec. I d.H.
Titlul lecţiei
Băniţa ò ò
Oradea
Blidaru
III Dicționar cunoașterea istoriei geto-dacilor? despre geto-daci: Herodot, Timişoara Tibiscus Maris Dierna Pecica COTISO sec. I î.H. COMOSICUS Berzobis Rhabon BUREBISTA Pelendava Blidaru sec. I d.H. Alutus sec. I î.H. Malva SCORILO SARMIZEGETUSA Lechinţa Danubius Tinosul de Mureş Naparis Arpaşu de Sus Piscul Crăsani RHOLES sec. I î.H. DAPYX sec. I î.H. ñ ñ ñ Callatis Histria Tomis PONTUS
DECEBAL sec. I d.H.
Tibiscum
Lechinţa
Petroşani
ZYRAXES
De ce sunt importante scrierile
sec. I d.H
Piatra
Troesmis
DROMIHETE
Căpâlna
Arganum
sec. IV–III î.H.
autorilor antici pentru
Târgşor
Poiana
sec. I d.H.
Stoina
Ordessos
Roşia Montană
Drobeta
Bucureşti Sighişoara
EUXINUS
Coţofeni DICOMES
Apulum ò Piatra Craivii
Strabon, Cassius Dio
Popeşti
Tilişca
Dicționar
sec. I î.H. DECENEU
Alexandria Sibiu
Deva
Cugir
Sucidava ò
DIURPANEUS
Zimnicea
sec. I î.H.
sciți – triburi războinice, denumite
Călăraşi Costeşti
sec. I d.H.
Tibiscum
Numele de geți și daci au fost folosite de autorii care scriau în limbile
DECEBAL sec. I d.H.
Băniţa ò ò
astfel de greci, care s-au așezat în se-
greacă și latină pentru a denumi triburile de origine tracică din zona Dună-
Dacii și conducătorii lor
Petroşani
Lugoj
Piatra
colul al VIII-lea î.H. în răsăritul Europei.
Textul lecției
rii inferioare. În general, autorii greci vorbesc despre geți, iar autorii latini
Reflectăm împreună
traci – triburi indo-europene care tră-
despre daci. Istoricul Trogus Pompeius ne spune că „dacii sunt un vlăstar
iau în Antichitate în estul, centrul și
Poiana
Notează în caiet două informații
al geților”, iar Strabon că „dacii au aceeași limbă cu geții”. Se pare că geți
sudul Peninsulei Balcanice.
erau numiți de către greci cei din zona Dunării și dinspre Marea Neagră, în Coiful de la Agighiol Vărădia Dierna Satu Mic ò Roşie Rhabon Stoina Buridava Alutus noi și captivante despre geto-daci pe Reflectăm
(sec. IV î.H.)
Drobeta
timp ce romanii îi numeau daci pe cei de la nord de Dunăre și dinspre vest. COTISO Coţofeni DICOMES care le-ai descoperit în lecția de astăzi. împreună
sec. I d.H.
Pelendava
GETO-DACII Daci pe Columna lui Traian HERODOT DIN HALICARNAS Primul care îi menționează pe geți Aplicații sec. I î.H. Brățară dacică Ce mai vrei să afli despre civilizația ge-
Malva
to-dacilor?
este istoricul grec Herodot din Halicarnas (sec. V î.H.). Povestind expedi- Călăraşi
1. Citește cu atenție sursele de mai jos
ÎN ACEASTĂ UNITATE VEI ÎNVĂȚA DESPRE: Sarmizegetusa ția regelui persan Darius I împotriva sciților, „părintele istoriei” ne spune și răspunde cerințelor: des de pe o parte pe alta a Istrului și totodată
Sucidava
că, înainte de a ajunge la Dunăre, acesta îi învinge pe geți, care nu s-au
mulțumită faptului că s-au amestecat cu tracii și
• Izvoare istorice despre geto-daci: Herodot, Strabon, Cassius Dio 24 predat ca alte triburi tracice și au fost înrobiți, „măcar că ei sunt cei mai cu misii.” (Strabon, Geografia)
Studiu de caz: Histria 26 viteji și mai drepți dintre traci”. A. „Iată în ce chip se socot ei (geții) ne-
Studiu de caz: Sarmizegetusa 27 Geții mai sunt menționați cu ocazia unei expediții a regelui Traciei, muritori: credința lor este că ei nu mor, ci a. Menționează, pe baza sursei A, ze-
• Burebista, Decebal; cucerirea Daciei de către romani 28 Lisimah, la Dunăre în secolul al III-lea î.H.; conflictul acestuia cu regele că cel care piere se duce la Zalmoxis – itatea venerată de geți.
Studiu de caz: Podul de la Drobeta. Columna lui Traian. get Dromihete este descris de Diodor din Sicilia. divinitatea lor –, pe care unii îl cred b. Argumentează în ce fel geto-dacii
Monumentul de la Adamclisi 30 Herodot același cu Gebeleizis. Tot în al cincilea an se cred nemuritori conform celor scrise de
Recapitulare 32 STRABON Un autor grec din secolul I î.H., Strabon din Amaseia, ne aruncă sorții, și întotdeauna pe acel dintre ei pe care Herodot. Aplicații
Evaluare 34 Repere cronologice spune că geții locuiesc pe ambele maluri ale Dunării și sunt de neam cade sorțul îl trimit cu solie la Zalmoxis, încredițân- c. Identifică un element comun din sursele B
tracic. Tot el, în lucrarea Geografia, ne dă informații despre geții din
Repere c. 484 î.H.-c. 425 î.H. – vremea lui, asupra cărora domnea un rege numit Burebista, ajutat de du-i de fiecare dată toate nevoile lor. (...) Tot ce au de și C. care erau cunoscuți în lumea antică geto-dacii,
cerut îi spun solului cât mai e în viață. Când tună și
d. Menționează originea și denumirea sub
Herodot din Halicarnas
marele preot Deceneu.
fulgeră, tracii despre care este vorba trag cu săgețile
c. 165-c. 235 d.H. - Lucius
cronologice c. 63 î.H.-c. 23 d.H. – Strabon mei, în care sunt menționați geții și dacii. Povestind campaniile genera- în sus, spre cer, și își amenință zeul, căci ei nu recu- conform sursei B.
CASSIUS DIO În secolul al III-lea d.H., Cassius Dio scrie o istorie a Ro-
nosc vreun alt zeu afară de al lor.” (Herodot, Istorii)
e. Precizează o informație referitoare la ge-
Claudius Cassius Dio
to-daci extrasă din sursa C.
B. „Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniți mai
locuiau în Dobrogea în secolul I î.H.: Rholes, Dapyx și Zyraxes. În Istoria
măcar că știu prea bine că unii dintre greci îi nu-
Portofoliu lului roman Crassus în Dobrogea, el menționează mai mulți regi geți care sus, cum își spun ei înșiși și cum le zic romanii, 2. Activitate pe grupe: Formați grupe de trei
romană, lucrarea lui Cassius Dio, se păstrează cea mai amănunțită descri- mesc geți fie pe drept, fie pe nedrept. Căci eu îmi elevi. Fiecare grupă este formată din trei persona-
Realizează o colecție de imagini des- ere a războaielor daco-romane dintre împărații romani Domițian și Traian dau bine seama că geții locuiesc dincolo de Hae- je: Herodot, Cassius Dio, Strabon. Imaginați-vă că
pre geto-daci: hărți, fotografii cu obiec- și regii daci Diurpaneus și Decebal, războaie încheiate prin cucerirea rega- mus, de-a lungul Istrosului (Dunării).” (Cassius aceștia s-au întâlnit la „Cafeneaua autorilor antici”
te descoperite pe teritoriul României. tului dac și transformarea acestuia în provincia romană Dacia. Dio, Istoria romană) și discută despre geto-daci. Realizați un joc de rol
Din aceste scrieri antice ale lui Herodot, Strabon și Cassius Dio
C. „Dacii au aceeași limbă cu geții. Aceștia sunt
Menționează sursa de documentare
în care să folosiți informațiile din lecție, dar și in-
care făcea parte din neamul tracilor.
ția realizată la portofoliul tău.
Rhyton Fibule dacice Portofoliu pentru fiecare imagine și adaugă colec- aflăm informații importante despre poporul antic al geto-dacilor, mai bine cunoscuți de eleni, deoarece se mută formații suplimentare.
GETO-DACII 23 24 GETO-DACII GETO-DACII 25
STUDIU DE CAZ RECAPITULARE EVALUARE
UNITATEA II STUDIU DE CAZ RECAPITULARE RECAPITULARE EVALUARE
CULTURA SĂRATA MONTEORU 1. Recitește lecțiile și studiile de caz din această unitate de învățare, apoi copiază în caiet și completează Proiect IV. Un factor care a contribuit semnificativ la pro-
următoarea hartă conceptuală: cesul de romanizare a fost reprezentat de:
Cultura Sărata Monteoru este una dintre culturi- CETĂȚILE DACICE Prezentarea rezultatelor a. impunerea limbii franceze;
b. coloniștii romani;
le importante ale epocii bronzului, cunoscută prin Alege un format: eseu, poster, prezentare, proiect c. adoptarea alfabetului chirilic;
cercetările arheologice de la Sărata Monteoru (jud. Realizează o investigație istorică, individual digital. Asigură-te că incluzi elemente vizuale (ima-
Buzău), dar și din alte locuri din regiunea de dealuri sau în echipă, despre una dintre cetățile dacice. Asi- gini, hărți, desene). d. promovarea limbii române.
din nord-estul Munteniei. Aceste triburi ocupau pro- Așezare Capitală gură-te că respecți structura și etapele unei investi-
montorii ușor de apărat, pe care uneori le fortificau. Pe gații istorice pentru a explora acest subiect: Autoevaluare (sec. VIII-IX) triviți: 4. Completează textul de mai jos cu termenii po-
Ceramică
înălțimi sau pe terasele apropiate își construiau locu- Precizează care au fost principalele provocări în Formarea poporului român și a limbii române se
ințele, grupate în mici așezări. Alegerea subiectului desfășurarea investigației.
Ocupațiile de bază erau agricultura, păstoritul și co- Alege o cetate dacică (Blidaru, Piatra Roșie, Băni- Identifică metodele de cercetare cele mai utile. 1. Ordonează cronologic următoarele evenimen- încadrează în procesul general de formare a popoa-
merțul, uneori la mari distanțe, așa cum indică desco- ța) și o întrebare centrală (de exemplu: „Cum trăiau Gândește-te cum ai putea îmbunătăți investigația. te istorice: relor și limbilor …………….europene. Acest proces s-a
peririle de perle de faianță importate probabil din sud. dacii în cetatea Piatra Roșie?”). • Retragerea aureliană; întins pe durata mai multor secole și poartă nume-
• Așezarea slavilor la nordul Dunării;
le de…………. Limba română este o limbă…………..,
Dovezile pentru practicarea metalurgiei sunt tiparele • Transformarea Daciei în provincie romană; lucru evidențiat prin fondul principal de cuvinte și
pentru turnat topoare din bronz și prezența podoabe- Religie GETO-DACII Regi Formularea întrebărilor de cercetare
lor din aur. Continuă să folosească topoare de luptă Podoabe (Cultura Ce dorești să afli? Gândește întrebări-cheie pre- • Finalul etnogenezei românești. gramatica limbii, ambele de factură………..
din piatră și arcul cu săgeți cu vârfuri din silex sau os, Sărata Monteoru) cum: „Cum a fost construită?”, „Cum era viața cotidi- (latină, etnogeneză, romanice, neolatină, roma-
dar apar și pumnale din bronz, rar vârfuri de suliță. ană a locuitorilor?”, „Care era structura cetății?”, „Ce 2. Citește enunțurile și precizează dacă sunt ade- nizare)
Ceramica specifică este cea fină, neagră, lustruită, elemente arhitecturale sau tactice o făceau unică în vărate (A) sau false (F):
decorată prin incizare cu motive geometrice (zigzaguri, epoca sa?”, „Care au fost consecințele cuceririi ro- a. Limba română este puternic 5. Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde
cercuri concentrice) sau cu caneluri și motive spiralice. mane asupra cetății?”. influențată de elementul slav, cerințelor:
Ritul funerar predominant era inhumația, iar de- adstratul limbii. A /F „Chiar bogații când fugeau din Dacia, încă nu o
functul era înmormântat cu un inventar bogat: vase, Organizare Ocupații Colectarea informațiilor b. Reprezentanții Școlii Ardelene părăseau fără gândul de a se întoarce, căci greu se
au susținut latinitatea limbii române. A /F
măciuci din piatră, pumnale și ace din bronz. socială Identifică și consultă sursele de cercetare (docu- c. Provincia Dacia a fost fondată dezlipește omul de ceea ce a agonisit, dovadă mulți-
mea de comori îngropate, găsite pe pământul vechii
mente, fotografii, jurnale arheologice, artefacte, cărți după cucerirea de către romani Dacii! Dar încă sărmanul! El se retrăgea totdeauna
1. Citește sursa. Precizează ce tipuri de obiecte de istorie, articole, site-uri de încredere). Evaluează în 170 d.H. A /F în preajma locuinței sale, sperând că se vor liniș-
au fost găsite în necropola de la Sărata Monteoru credibilitatea surselor (cine a scris? când? cu ce scop?). d. Etnogeneza este procesul de formare ti vremile și că va putea să-și revadă așezarea și
și materialul din care erau confecționate. a limbii și a unui popor. A /F casa. (…) Timpul trecea și o generație se strângea
„Astfel, în afara săbiilor de tip micenian, sem- 2. Asociază datele din coloana A cu evenimentul 3. Copiază în caiet și completează textul de mai Analiza informațiilor după alta în creierii munților, încât cei născuți la
nalăm prezența perlelor de faianță (forma cea mai istoric din coloana B: jos folosind termenii potriviți: Descoperă diferite perspective ale evenimentelor. 3. Alege răspunsul corect pentru enunțurile de umbra înaltelor lor piscuri se deprinseră în curând
rudimentară a sticlei), venite din lumea est-medi- Religia geto-dacilor era o religie ……………....…. Identifică cauzele și efectele acestora. Notează infor- mai jos: a găsi aici o nouă patrie. (…) Cei bogați s-au dus, daci
teraneeană și care constituiau un obiect cerut cu A B Divinitatea pe care aceștia o venerau era ………………. mația identificată. Analizează relațiile dintre cetatea sau romani; cei săraci au rămas aici, ori de ce nați-
predilecție de locuitorii Europei răsăritene, centra- 101- 102 Domnia lui Decebal Mențiuni despre ritualurile lor au ajuns la noi prin dacică aleasă și restul cetăților dacice. I. Persoana care îndură chinuri sau moartea pen- onalitate s-ar fi ținut. (…) Un popor așezat nu fuge
le și chiar vestice. Ele apar frecvent în inventarul intermediul scrierilor lui ……….. tru credința sa poartă numele de: niciodată în întregimea lui în fața unei năvăliri.”
mormintelor; astfel, într-un mormânt de femeie 82-44 î.H. Dacia este transformată în provincie romană Alte izvoare scrise despre geto-daci îi aparțin au- Interpretarea și formularea concluziilor Nobil dac, statuie aflată în Grădinile Boboli din Florența a. misionar; c. colonist, (A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stă-
din necropola de la Sărata Monteoru s-au găsit Ceramică 87-106 Primul război daco-roman torului roman ………………., care descrie în detaliu Răspunde întrebării centrale a cercetării. Explică b. martir; d. refugiat. ruinței românilor în Dacia Traiană)
peste 400 asemenea perle, care împodobiseră îm- (Cultura Sărata campania împăratului roman ………………. în Dacia, impactul și semnificația subiectului ales. Prezintă Istoria altfel a. Menționează evenimentul istoric la care
brăcămintea defunctei.” (Nicolae Ursulescu, Civili- Monteoru) 106 Domnia lui Burebista cele două războaie daco-romane încheiate cu în- argumente bazate pe sursele studiate. Împăratul Traian a sărbătorit cucerirea Daciei timp de II. Toți locuitorii liberi ai Imperiului Ro- se referă sursa.
zații preistorice și antice pe teritoriul României) 105-106 Pacea favorabilă dacilor frângerea dacilor și transformarea Daciei în provin- 123 de zile. Mai mult decât atât, importanța aceste victo- man au devenit cetățeni prin edictul dat de b. Precizează un argument pe care au-
2. Gândește-te la viața de zi cu zi a oamenilor din 89 Al doilea război daco-roman cie romană în anul………………. rii este subliniată prin numeroasele monumente triumfale împăratul: c. Constantin cel Mare; torul sursei îl folosește în favoarea conti-
construite din porunca împăratului. Pe lângă aceste mo-
a. Aurelian;
nuității.
preistorie. Ce alte obiecte crezi că ar putea descoperi (106, Cassius Dio, politeistă, Herodot, Zalmoxis, numente, în Forul lui Traian au fost plasate zeci de statui b. Caracalla; d. Dioclețian. c. Enumeră alte două dovezi ale conti-
un arheolog care cercetează morminte din această Traian) reprezentând figuri de daci. Una dintre acestea se află nuității folosite de istoricii români pe par-
cultură? Care crezi că era utilizarea acestora? azi la Florența, în Giardino di Boboli. Statuia are peste doi III. În secolul al VI-lea d.H. în Transilva- cursul vremii.
4. Copiază în caiet și completează tabelul menți- metri înălțime, este realizată din porfir roșu și marmură nia s-au așezat: d. Numește teoria opusă celei din sursa
3. Privește cu atenție podoabele din imaginea onând cel puțin două informații în fiecare rubrică: albă. O replică a statuii a fost amplasată la 14 martie 2020 a. goții; c. slavii; Vas cu inscripția „Petre” dată și precizează un argument folosit
alăturată. Din ce material au fost realizate? Ce ne în București, pe Bulevardul Dacia. b. maghiarii; d. gepizii. (Capidava, sec. X) în enunțarea acesteia.
„spune” acesta despre persoanele care le-au purtat? Războaiele Primul război Al doilea război BIBLIOTECA ONLINE Autoevaluare
4. Argumentează, printr-un fapt istoric rele- daco-romane daco-roman daco-roman
vant, afirmația potrivit căreia obiectele din in- Perioadă Subiect 1 2 3 4 5 Total
ventarele funerare reflectă statutul social și cul- Cauze Statui de daci Punctaj pentru 12 p. 16 p. 16 p. 20 p. a. 4 p. b. 4 p. 90 p. + 10 p. din
Cetatea Costești-Blidaru, una dintre cele
tural al defuncților în comunitățile preistorice. șase cetăți dacice din Munții Orăștiei care fac parte în Muzeul Vaticanului – răspuns corect (4 x 3 p.) (4 x 4 p.) (4 x 4 p.) (4 x 5 p.) c. 2 x 4 p. d. 2 x 5 p. oficiu Ducat de argint,
tur 3D
Legionari romani Consecințe din Patrimoniul mondial UNESCO Punctajul tău Mircea cel Bătrân
PREISTORIA ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC 19 32 GETO-DACII GETO-DACII 33 46 ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
GHID DE UTILIZARE A MANUALULUI 5