Page 24 - geografie-viii-l
P. 24

22                                         RELIEFUL ROMÂNIEI


        Carpații Meridionali































                                                 Fig. 1 Carpații Meridionali


              Aplicații                       Carpații Meridionali (Fig. 1) sunt situați în sudul Depresiunii Transilvaniei și
                                           al  arcului  carpatic,  poziția  lor  sudică  (meridională)  determinând  denumirea
           1. Precizați limitele Carpaților Meridionali și   acestei ramuri montane. Aici se află cele mai mari înălțimi (cu peste 2 500 m).
        unitățile de relief învecinate.       Au aspectul general al unor munți-bloc, foarte bine delimitați față de regiu-
           2. Localizați și denumiți cele patru grupe   nile înconjurătoare și foarte masivi, ca efect al rocilor dure (șisturi cristaline)
        montane care formează Carpații Meridionali.  din care sunt formați predominant.
           3.  Identificați  vârfurile  care  au  altitudini   Pe înălțimile cele mai mari există un relief glaciar format în perioada în
        mai mari de 2 500 m și depresiunile interioare.
                                           care aceștia au fost acoperiți de ghețari. Formele principale de relief glaciar
           4. Identificați câte două elemente speci-  sunt circurile și văile glaciare. Pe anumite porțiuni, munții au suprafețe re-
        fice ale reliefului pentru fiecare grupă.  lativ netede (denumite suprafețe de eroziune), rezultate în urma unui proces
                                           de eroziune îndelungat, iar la mari înălțimi, relief periglaciar.
                                              Carpații Meridionali sunt traversați de două văi transversale (Olt și Jiu); au,
                                           de asemenea, depresiuni interioare mici (depresiunile Petroșani și Loviștei).
                                           S-a stabilit că această regiune s-a ridicat în timpuri geologice recente cu aproa-
                                           pe 1 000 m.
                                              Au patru grupe (A, B, C, D), de la est spre vest, astfel:
                                              • în est, grupa Bucegi (cu Vf. Omu, 2 505 m) are alcătuire și relief asemănător
                                           Carpaților Curburii, fiind însă mai înaltă decât aceștia. Abruptul Bucegilor și
                                           platoul situat la mari înălțimi reprezintă forme de relief structural (adaptat dis-
                                           punerii rocilor);
                                              • în continuare, spre vest, se află grupa Făgăraș, cu o creastă înaltă (1.) în
                  1. Munții Făgăraș        partea de nord (Munții Făgăraș, cu cele mai înalte vârfuri din țară: Vf. Moldo-
                                           veanu, 2 544 m, și Vf. Negoiu, 2 536 m) și o culme sudică, mai fragmentată. În
                                           estul acestei grupe se află Munții Iezer;
               Termeni noi                    • grupa Parâng are o întindere mai mare decât celelalte grupe, formă lobată
                                           și conservă, la înălțimi, suprafețe netede (suprafețe de eroziune) și un relief
        Munți-bloc  munți  masivi,  bine  delimitați,   glaciar mai estompat; înălțimea maximă este în Vf. Parângul Mare (2 519 m);
        dezvoltați pe roci dure.              • grupa Retezat–Godeanu, situată în vest, are cel mai dezvoltat și expresiv
        Suprafețe de eroziune suprafețe netede, re-  relief glaciar (localizat îndeosebi în Munții Retezat) și suprafețe de eroziune;
        lativ orizontale, rezultate în urma unei erozi-  centrul acestei grupe este reprezentat de Munții Godeanu, iar Munții Retezat
        uni mai vechi și într-un timp îndelungat.  sunt cei mai înalți, având 2 509 m.
        Relief periglaciar relief format sub acțiunea fe-  Carpații Meridionali, cu aspecte alpine, situați în sudul Transilvaniei, au
        nomenului de îngheț-dezgheț și a zăpezii.   fost denumiți și Alpii Transilvaniei.
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29