Page 29 - geografie-viii-l

27

Podișul Dobrogei

Aplicații

1. Urmăriți harta alăturată (Fig. 1) și preci-
zați poziția Podișului Dobrogei în cadrul țării.
2. Identificați limitele Podișului Dobrogei
și regiunile învecinate.
3. Numiți diviziunile principale și pozițiile
lor reciproce.
4. Identificați, în Europa, regiuni care au
fost formate în orogeneza caledoniană și altele
care au fost formate în orogeneza hercinică.
5. Argumentați ideea că Podișul Dobrogei
este foarte diferit de unitățile de relief studiate
până acum.

1. Dobrogea de Nord
Fig. 1 Podișul Dobrogei – diviziuni

Podișul Dobrogei este o regiune rigidă, bine individualizată, formată din
roci diferite (granite, șisturi verzi, calcare, conglomerate și gresii), predo-
minant dure. Pe mari întinderi, Podișul Dobrogei este acoperit cu loess.
Formele principale de relief sunt: relief rezidual, format pe granit
(Munții Măcinului), relief adaptat rocilor și modului de aranjare a acestora
(Podișul Babadag), suprafețe ale unui relief vechi, erodat (Podișul Casim-
cei), forme modelate pe roci calcaroase (2.), dealuri rotunjite, mici depre- 2. Podișul Dobrogei Centrale
siuni, forme de relief pe loess și relief litoral. Principalele diviziuni sunt:
Masivul (Podișul) Dobrogei de Nord, Podișul Dobrogei Centrale și Podișul
Dobrogei de Sud.
Masivul Dobrogei de Nord (A), predominant o regiune hercinică, este si- Termeni noi
tuat în nord. În extremitatea nord-vestică, Munții Măcinului (cu altitudinea
maximă de 467 m, cea mai mare din Podișul Dobrogei) au un aspect asemă- Granit rocă vulcanică, dură și masivă, care
nător unui relief montan, fără a avea înălțimile corespunzătoare. Cuprinde și creează un relief proeminent.
suprafețe ușor înclinate, situate la baza unor înălțimi (2.) Faleză relief din apropierea țărmului, carac-
Acești munți continuă spre est cu regiuni deluroase, formate din șisturi terizat printr-un abrupt, în baza căruia se
cristaline, calcare și conglomerate. O parte din Dobrogea de Nord este o re- acumulează frecvent nisip, formând plaja.
giune formată din munți generați de orogeneza hercinică (în prezent, ero- Loess rocă sedimentară prăfoasă, predomi-
dați). De aceea se numește și „Dobrogea hercinică”. nant de culoare gălbuie, depusă de vânturile
Podișul Dobrogei Centrale (Podișul Casimcei) este format din cele mai din timpurile epocii glaciare.
vechi roci din țara noastră, situate la suprafață (șisturi verzi). Acest podiș Relief litoral relief dezvoltat ca rezultat al
conservă și cel mai vechi relief. Ca rezultat al eroziunii foarte îndelungate, interacțiunii dintre apa mării și uscatul con-
tinental; are forme de eroziune și de acu-
vechii munți caledonieni au fost transformați dintr-o regiune montană în- mulare.
tr-un podiș jos (de 200–400 m). Această diviziune se numește „Dobrogea Șisturi verzi roci de culoare verzuie, stratifi-
caledoniană”. cate, cu aspect șistos, reprezentând cele mai
Podișul Dobrogei de Sud (cu înălțimi mai mici de 200 m) este format la vechi roci situate la suprafață.
suprafață din roci sedimentare cimentate (gresii și calcare) și are un aspect Hercinic termen referitor la munții și oroge-
ondulat. neza cu același nume.
În partea de sud există o întindere fără scurgere (endoreică); spre Marea Caledonian termen referitor la munții și oro-
Neagră, se află situată zona litorală, cu relief litoral (cu faleză și plaje). geneza cu același nume.