Page 28 - geografie-viii-l

26 RELIEFUL ROMÂNIEI

Podișul Moldovei

Aplicații

1. Urmăriți harta alăturată și precizați po-
ziția și limitele Podișului Moldovei, precum
și subdiviziunile principale și localizarea lor.
2. Identificați diferențele dintre Podișul
Moldovei și Subcarpații Moldovei, sub aspec-
tul poziției și al reliefului.
3. Menționați direcția de curgere a râuri-
lor principale și o posibilă cauză a acesteia.
2. Câmpia Moldovei (Jijiei)

Analizați și discutați

Subdiviziunea nord-estică a Podișului Mol-
dovei poate fi denumită în mai multe feluri:
 Câmpia Moldovei – pentru a sublinia
specificul ei de regiune agricolă a Moldovei
(asemănătoare câmpiei), precum și înălțimile
mici.
 Câmpia Jijiei – pentru a sublinia su-
prapunerea unității de relief cu bazinul hi- 3. Podișul Bârladului
drografic al Jijiei.
 Dealurile Jijiei (Colinele Jijiei) – deoa- Fig. 1 Podișul Moldovei
rece este o regiune colinară, de dealuri, situ-
ată în bazinul hidrografic al Jijiei. Podișul Moldovei reprezintă cea mai întinsă unitate de podiș din țara
Cum explicați aceste denumiri? noastră, relieful acestuia continuând și la est de râul Prut (în Republica Mol-
dova) (1.).
Podișul Moldovei are în adâncime roci foarte vechi, care nu apar la supra-
față, reprezentând fundamentul podișului.
Fundamentul Podișului Moldovei continuă spre est și nord-est; acesta
aparține celui mai vechi uscat european (Platforma Est-Europeană). La su-
prafața Podișului Moldovei există roci sedimentare relativ recente (gresii,
pietrișuri, nisipuri, argile), depuse într-o mare care s-a retras treptat, de la
nord la sud. Pe aceste roci sedimentare a fost sculptat relieful actual de su-
prafață.
Podișul Sucevei este format din roci mai dure, care se întind și la est de
Siret (Dealul Mare); este „lipit” în vest de Obcina Mare din Carpații Orientali,
unde există cele mai mari înălțimi din Podișul Moldovei (688 m).
Câmpia Moldovei (2.), străbătută de râul Jijia (de unde și denumirea de
Câmpia Jijiei), nu este propriu-zis o câmpie (deși are între 90 și 260 m), ci o
zonă deluroasă (cu dealuri joase, dezvoltate pe roci argiloase). Per ansam-
blu, este o unitate de relief depresionară față de regiunile înconjurătoare.
Podișul Bârladului (3.) este, de ase-
menea, relativ înalt (400–560 m) și are
un relief ușor boltit; la intersecția su-
prafeței podișului cu văile secundare se
formează un relief de cueste.
1. Râul Prut Culoarul Siretului (prelungit spre
nord-vest pe Valea Moldovei) reprezin-
tă atât o limită spre Subcarpații Moldo-
Termeni noi vei, cât și o unitate de relief a Podișului
Moldovei.
Fundament roci situate în adâncime, peste
care s-au depus straturi sedimentare. 4. Râurile Moldova și Siret