Page 45 - geografie-viii-l

43

Repartiția geografică a elementelor

climatice principale

Temperatura aerului Temperaturi extreme

Temperatura medie anuală (Fig. 1, p. 42) variază, pentru întregul terito- Valorile termice extreme au fost de
riu al țării, de la valori de peste 11ºC (în lungul Dunării, sudul Banatului, Del- -38,5 C (24 ianuarie 1942, Bod), valoarea mi-
o
ta Dunării și pe litoral) la 10–11ºC (cele două câmpii și Podișul Dobrogei), nimă, și 44,5 C (10 august 1951, în Bărăgan,
o
8 – 10ºC pe dealurile joase și în nord, 6 – 8ºC pe dealurile înalte și munții joși ferma Ion-Sion, județul Brăila), valoarea
și sub 6ºC pe munți (scăzând între 0º și -2ºC) la cele mai mari altitudini. maximă.
Temperaturile medii ale lunii celei mai calde (iulie) scad din regiunile de
câmpie (de la 23ºC) până la 6ºC pe înălțimile cele mai mari (Fig. 3, p. 42).
Temperaturile medii ale lunii celei mai reci (ianuarie) scad de la -2ºC,
-3ºC (în regiunile de câmpie) la -11ºC, pe vârfurile cele mai înalte (Fig. 4,
p. 42). Valorile cele mai mari, iarna, sunt în sudul litoralului (0,3ºC la
Mangalia) și sudul Banatului (Oravița).
Amplitudinea termică între temperaturile medii ale lunilor extreme (iulie
și ianuarie) este de >25ºC în Câmpia Română (chiar 26ºC în zona București
– Urziceni – Brăila, unde continentalismul termic este mai mare) și sub 17ºC
pe cele mai înalte vârfuri (cu altitudini de 2 500 m), munții având un rol ter- 2. Grindină
mic moderator.

Precipitațiile atmosferice
Alte fenomene climatice
Precipitațiile medii anuale (Fig. 2, p. 42) cresc cu înălțimea, de la sud la
În depresiunile intramontane, culoare,
nord și scad de la vest la est. depresiuni submontane și intracolinare se
Precipitațiile medii cresc din zona litorală (sub 400 mm/anual) la peste formează uneori inversiuni termice (cu tem-
1 300 mm pe vârfurile înalte. peraturi mai mici în depresiune decât pe are-
Pentru altitudini comparabile, scad de la vest (500 – 600 mm) la est alele înconjurătoare).
(400 – 500 mm, sau chiar mai puțin).  Viscolul are o frecvență de 5 – 10 zile
Cele mai mari cantități de precipitații cad în Munții Apuseni (peste pe an în Podișul Moldovei și Bărăgan, cu nin-
1 600 mm la Stâna de Vale și peste 1 220 mm în Vlădeasa), Munții Rodnei și sori abundente, viteze mari și îngheț.
Carpații Meridionali la peste 1 000 mm (1 060 mm la Vf. Omu).  Bruma, chiciura, poleiul sunt depuneri
Precipitațiile solide, sub formă de zăpadă, cad maximum 4 luni pe an, în de gheață pe suprafețe reci; au un caracter
scădere în ultima perioadă. ocazional.
Precipitațiile care au caracter torențial duc la inundații (1.).
 Grindina (2.) reprezintă căderi de ghea-
ță din nori, produse ca rezultat al precipitării
Regimul eolian norilor cu dezvoltare verticală.

 Orajele (3.) sunt fenomene fizice și op-
Ca efect al circulației vestice, regiunile montane medii și înalte sunt tra- tice, care însoțesc deplasarea aerului.
versate de vânturile de vest, aproape tot timpul anului.
Pe teritoriul țării bat și alte vânturi, unele locale: Crivățul, Nemira, Foeh-
nul, Austrul etc.

1. Inundații în Tulcea 3. Fulger în Munții Carpați