Page 48 - geografie-viii-l
P. 48
46 CLIMA, APELE, VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
Apele
Manual geografie VIII Cyan Magenta Yellow Black pag. 43
Manual geografie VIII Cyan Magenta Yellow Black pag. 43
Dunărea, râurile interioare și apele subterane
F Fig. 1 Sectoarele Dun\rii, râurile principale [i bazinele hidrografice
g
i
.
1
g
i
F Fig. 1 Sectoarele Dun\rii, râurile principale [i bazinele hidrografice
1
.
U U C C R R A A I I N N A A R
Activități A A Tur Tisa L. Stânca R E E P
Coste[ti
Tisa
I Tur Coste[ti
L. Stânca P .
Manual geografie VIII Cyan Magenta Yellow Black pag. 43 I Some[ .
R R Some[ Suceava
1. Utilizând harta alăturată, caracterizați A A Moldova Jijia Prut M M O
Suceava
Jijia
Some[ul Mare
Barc\u
Moldova
pe scurt sectoarele Dunării (A, B, C, D), preci-
F Fig. 1 Sectoarele Dun\rii, râurile principale [i bazinele hidrografice G G Barc\u Some[ul Mare Prut O L
g
.
i
1
U
I
N
A
C
R
zând pentru fiecare sector unitățile de relief A N N R E Cri[ul Repede Mure[ Bistri]a L D D O
Cri[ul Repede
A
Bistri]a
Mure[
Tisa
U U Coste[ti
I Tur L. Stânca P . Cri[ul Negru Some[ul Mic O V V A
Cri[ul Negru
R Some[ Some[ul Mic A
principali. Moldova Jijia Prut M Cri[ul Alb Arie[ Arie[
străbătute (sau care le mărginesc) și afluenții Suceava
A
Târnava Mic\
G Barc\u Some[ul Mare O Cri[ul Alb Târnava Mic\ Siret Bârlad
2. În mod similar, precizați aceleași ele- D Târnava Mare Trotu[ Siret Bârlad
L
Cri[ul Repede
Aranca
Râul Negru
N Mure[ Aranca O Târnava Mare
Bistri]a
Trotu[
mente pentru următoarele bazine hidrografi- V A Mure[ Olt Râul Negru U C R A I N A
Some[ul Mic
Cri[ul Negru
U
Mure[
ce: Someș, Mureș, Jiu, Olt, Argeș, Siret. Bega Strei Sebe[ Cibin Cibin Olt Bârsa Bârsa U C R A I N A
Arie[
Bega
Târnava Mic\ Siret Bârlad Timi[ Strei
Cri[ul Alb
Sebe[
Aranca Târnava Mare Trotu[ Timi[ Lotru Br\ila
Br\ila
Lotru
Mure[ Râul Negru S S Cara[ Teleajen Buz\u D D
Cerna
Bega Strei Sebe[ Cibin Olt Bârsa Cara[ U C R A I N A Gilort Gilort Topolog Topolog Teleajen Buz\u D D
E
Bazia[ Nera Cerna Motru Arge[ Prahova
E
Nera
Br\ila
Timi[
Lotru R Bazia[ Motru Olt Olt Arge[ Dâmbovi]a
Prahova
Cara[ Teleajen Buz\u R A A A A D D Por]ile Jiu Dâmbovi]a Ialomi]a Casimcea \ \
S
Por]ile
de Fier
Cerna Gilort Topolog B de Fier Jiu Olte] Ialomi]a C C Casimcea r r
E
Bazia[ Nera Motru Arge[ Prahova B Olte] Teleorman C C g g
I Teleorman C\l\ra[i a a
Olt
A A Por]ile Jiu Ialomi]a I Casimcea \ Vedea e e
R Dâmbovi]a C\l\ra[i
Dun\rea
B de Fier Olte] C C A A r g Vedea Dun\rea N N
I Teleorman C\l\ra[i a a a
e e
Dun\rea 0 100 km B B B L G A R I A M a r
A 0 100 km N B B M a r e
Vedea
U
B B M a r e a B U L G A R I A
0 100 km
B U L G A R Bazine ale aflu- A Prut Arge[ Cara[ Aranca Sectoarele Dun\rii:
I
Prut
Cara[
Bazine ale aflu-
Arge[
Sectoarele Dun\rii:
en]ilor Tisa Vedea Timi[ Aranca A Bazia[-Por]ile de Fier
en]ilor
Tisa
Bazine ale aflu- Prut Arge[ Cara[ Aranca Sectoarele Dun\rii: Vedea Timi[ Bazine ale râurilor A Bazia[-Por]ile de Fier
secundari ai Dun\rii
Bazine ale râurilor
en]ilor Tisa Vedea Timi[ Bazine ale râurilor A Some[ Jiu Bega care se vars\ `n B Por]ile de Fier-C\l\ra[i
secundari ai Dun\rii Bazia[-Por]ile de Fier
care se vars\ `n
Ialomi]a
Some[
secundari ai Dun\rii Some[ Jiu Bega care se vars\ `n B Por]ile de Fier-C\l\ra[i Jiu Bega lagunele [i limanele B Por]ile de Fier-C\l\ra[i
Mure[
Ialomi]a
lagunele [i limanele
C\l\ra[i-Br\ila
Ialomi]a Mure[ Cerna Cri[ lagunele [i limanele C\l\ra[i-Br\ila Cerna Cri[ maritime C C C\l\ra[i-Br\ila
Cri[
Mure[
Cerna
Siret
Siret
1. Defileul Dunării Tur D Br\ila-Marea Neagr\ Nera Tur D Br\ila-Marea Neagr\
Siret maritime C Olt Nera Tur maritime D Br\ila-Marea Neagr\
Olt
Olt
Nera
Fig. 1 Sectoarele Dunării, râurile principale și bazinele hidrografice
.
2
g
g
i
.
3
i
F Fig. 2 Lungimea principalelor cursuri de ap\ din ]ara noastr\ – `n km F Fig. 2 Lungimea principalelor cursuri de ap\ din ]ara noastr\ – `n km F Fig. 3 Jiul `n sectorul transversal al Carpa]ilor
3
g
2
.
i F Fig. 3 Jiul `n sectorul transversal al Carpa]ilor
g
.
i
.
g
F Fig. 2 Lungimea principalelor cursuri de ap\ din ]ara noastr\ – `n km
2
i
3
.
g
i
(Dun\rea [i râurile interioare)
(Dun\rea [i râurile interioare) Meridionali (Defileul de la Lainici) F Fig. 3 Jiul `n sectorul transversal al Carpa]ilor
Meridionali (Defileul de la Lainici)
(Dun\rea [i râurile interioare)
Meridionali (Defileul de la Lainici)
km Dun\re km Dunărea traversează continentul, de la vest la est, trece prin 10 țări și 4
1075 km Dun\re
Mure[ 1075 Dun\re
1075
Mure[
Prut capitale, fiind al doilea fluviu ca lungime din Europa. Pe teritoriul țării noas-
Mure[
Olt Prut
Prut
761 742 Siret tre, Dunărea parcurge 1 075 km. Este limitrofă sau traversează teritoriul Ro-
Olt
Olt
761
615 Ialomi]a mâniei, reprezentând 38% din cursul acesteia.
Siret
761 742
559 Some[ 742 Siret
Arge[ 615 Ialomi]a
Ialomi]a
417 Sectoarele Dunării (Fig. 1) sunt: A. Baziaș – Porțile de Fier (Defileul Du-
615
376 350 339 Jiu 559 559 Some[
Some[
Arge[
302 286 283 275 Buz\u nării – 1.); B. Porțile de Fier – Călărași (Lunca Dunării); C. Călărași – Brăila
Dâmbovi]a 417 Arge[
Bistri]a 417376 376 350 339 Jiu Jiu
Buz\u
Jijia (Bălțile Dunării); D. Brăila – Marea Neagră (Dunărea maritimă), cu un sin-
Buz\u
350 339302 286 283 275
302 286 283 275 Dâmbovi]a
gur curs (la est de Brăila) și brațele deltei, din apropiere de Tulcea în aval.
Dâmbovi]a
2. Lungimea principalelor râuri C CAPITOLUL III I I I H HIDROGRAFIA I A 4 43 3 Bistri]a
A
G
R
O
R
P
I
I
D
A
F
O
L
L
U
Bistri]a
T
Râurile interioare au o dispunere radiară și divergentă, fiind organizate
Jijia
Jijia
pe bazine hidrografice. Se pot grupa astfel: grupa de vest (colectate de Tisa);
T
I
I
O
L
U
L
O
R
D
P
A
F
I
I
R
A
G
C CAPITOLUL III I I H HIDROGRAFIA A 4 3
H HIDROGRAFIA 43
I
I
I
G
R
A
O
I
D
R
A
P
I
C CAPITOLUL III
A
I
F
T
L
U
O
L
4
grupa de sud (colectate direct de Dunăre); grupa de est (colectate de Siret și 43 3
Termeni noi de Prut); râurile dobrogene.
Cele mai lungi râuri după Dunăre (2.) sunt Mureș, Prut, Olt și Siret.
Bazin hidrografic suprafața de pe care își Apele subterane sunt:
adună apele o unitate geografică a hidrosfe- • ape freatice, situate spre suprafață, care sunt influențate de cantitatea
rei: râu, fluviu, lac, mare. de precipitații, de evaporare și de alcătuirea substratului;
Debit cantitatea de apă transportată de un • apele de adâncime sunt situate sub pânza freatică, în straturile sedi-
râu într-o anumită secțiune și într-o unitate mentare; se acumulează și se reciclează în intervale foarte mari de timp;
de timp (exprimat în m /s). • în partea de vest a țării există ape geotermale.
3
