Page 50 - geografie-viii-l

III
4. Marea Neagr\
III
4. Marea Neagr\
t
mare decât pierderile (prin evaporare îndeo -
e
n

i
Curen]ii circulari sunt datora]i vântului.
d
e
r
c

i
p
Marea Neagr\ este o mare de tip conti-
a
m

t
o
În dreptul Strâmtorii Bosfor exist\ doi
e
n nental (fiind o mare intercontinental\, între
n
a
l
sebi), din acest motiv suprafa]a m\rii fiind
t
curen]i complementari: la suprafa]\, un
într-o foarte u[oar\ cre[tere („transgresiune”).
Europa [i Asia), leg\tura cu Oceanul
e
m
Curen]ii circulari sunt datora]i vântului.
a
r
Marea Neagr\ este o mare de tip conti-

i
c

p
i
-

e
n
t
t
o
d
Marea Neagr\ are dou\ straturi de ap\:
curent de „desc\rcare” (din Marea Neagr\
Planetar fiind foarte dificil\. }\rmurile sunt
n nental (fiind o mare intercontinental\, între
sebi), din acest motiv suprafa]a m\rii fiind
e
t
l
n
a
r
u
i
a
pu]in crestate (Peninsula Crimeea, Golful
la suprafa]\ (pân\ la 200 m) un strat mai
spre Marea Mediteran\), iar în adâncime, un
t
a
m

într-o foarte u[oar\ cre[tere („transgresiune”). curen]i complementari: la suprafa]\, un
Europa [i Asia), leg\tura cu Oceanul
e
l
u
c
Marea Neagr\ are dou\ straturi de ap\: 2 dizolvat [i
curent de „compensare” (în sens invers).
d dulce (17-18‰ salinitate), cu O
Odessa) (Fig. 1).
Planetar fiind foarte dificil\. }\rmurile sunt
curent de „desc\rcare” (din Marea Neagr\
Relieful M\rii Negre cuprinde platforma
spre Marea Mediteran\), iar în adâncime, un cuprinde fito-
Via]a din Marea Neagr\
forme de via]\, iar în adâncime (sub 200 m)
s
la suprafa]\ (pân\ la 200 m) un strat mai
t

n
u
pu]in crestate (Peninsula Crimeea, Golful
t
a
m

r
continental\ (cu adâncimi de pân\ la 200 m),
plancton (alge), zooplancton (protozoare [i

i
u un strat mai s\rat (21-22‰), cu
a
u
n
m

t
s
d dulce (17-18‰ salinitate), cu O 2 dizolvat [i hidrogen
a
t
t
r
s
\
a
r
l
Odessa) (Fig. 1).
c
e
curent de „compensare” (în sens invers).
crustacee inferioare) [i animale mai mari:
mai dezvoltat\ în partea de nord-vest, abrup- - mare decât pierderile (prin evaporare îndeo - a n i s t În dreptul Strâmtorii Bosfor exist\ doi
Relieful M\rii Negre cuprinde platforma
sulfurat, lipsit de via]\. Între cele dou\ stra-
Via]a din Marea Neagr\ cuprinde fito-
forme de via]\, iar în adâncime (sub 200 m)
mamifere (delfini) [i pe[ti
tul continental (200-2000 m) [i bazi nul u un strat mai s\rat (21-22‰), cu hidrogen plancton (alge), zooplancton (protozoare [i (rechin, p\l\mi d\,
sturi nu se produc schimburi mari de ap\, iar
continental\ (cu adâncimi de pân\ la 200 m),
m
t

n
r

t
a
\
s

a
r
t
a
i
scrumbie etc.). Specificul faunei din Marea
mai dezvoltat\ în partea de nord-vest, abrup-
M\rii Negre.
curen]ii verticali lipsesc, stratul de la
48 CLIMA, APELE, VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE sulfurat, lipsit de via]\. Între cele dou\ stra- crustacee inferioare) [i animale mai mari:
tul continental (200-2000 m) [i bazi nul turi nu se produc schimburi mari de ap\, iar mamifere (delfini) [i pe[ti (rechin, p\l\mi d\,
Neagr\ este dat de prezen]a sturio nilor.
Bilan]ul apelor M\rii Negre este pozitiv,
suprafa]\, cu o densitate mai redus\ (deci
totalitatea curen]ii verticali lipsesc, stratul de la scrumbie etc.). Specificul faunei din Marea
Demonstra]i pe scurt specificul
M\rii Negre. aportului de ape (precipita]ii [i
mai „u[or”), plutind, de fapt, peste stratul de
Bilan]ul apelor M\rii Negre este pozitiv,
râuri, din care Dun\rea aduce 1/2) fiind mai suprafa]\, cu o densitate mai redus\ (deci Neagr\ este dat de prezen]a sturio nilor.
geografic al M\rii Negre.
adâncime.
Marea Neagră totalitatea aportului de ape (precipita]ii [i mai „u[or”), plutind, de fapt, peste stratul de geografic al M\rii Negre.
Demonstra]i pe scurt specificul
râuri, din care Dun\rea aduce 1/2) fiind mai
adâncime.
Don
Bug
U Bug C R A I N A Don
R
Suprafața: 413 500 km (423 000 km din alte Nistru U C R A I N A F
2
2
surse) O REP. MOLDOVA Nistru Odessa Golful Nipru F E D
R
REP. MOLDOVA
Odessa
Adâncimea maximă: 2 211 m (2 245 din alte M Odessa Golful Nipru E E
O
surse) Â Odessa M. Azov D E R R
M
Bazin hidrografic: 2,4 mil. km (1/4 din întin- N Pen. Crimeea M. Azov R R U A
2
Â
derea Europei) N I Sulina I. {erpilor Pen. Crimeea Str. Kerci Kuban Kuban S A S | }
U
Litoralul românesc: 245 km Sulina I. {erpilor Str. Kerci | } I I A
Insule: Insula Șerpilor I A A Sevastopol Ialta Novorossijsk A
Ialta
Dun\rea Constan]a Sevastopol Novorossijsk Soci
Dun\rea
Constan]a
Mangalia
BULGARIA BULGARIA Varna M M a a r r e e a a 2211 e N a e g a r g \ r Suhumi Suhumi GEORGIA
Aplicații Varna Mangalia Soci
\
N
1. Rezumați în câteva idei principale ele- Burgas 2211 GEORGIA
mentele specifice Mării Negre. Burgas Poti Poti
2. Urmăriți o hartă a Europei și, pe baza Sinope Sinope Batumi Batumi
ei, precizați legătura dintre Marea Neagră și K`z`l-Irmak K`z`l-Irmak
M. Marmara Str. Bosfor
Zonguldak
Istanbul
Istanbul
Oceanul Atlantic. M. Marmara Str. Bosfor Zonguldak
Utilizați textul explicativ de mai jos și T T U U R R C I C A I A Trabzon 0 Trabzon 100 km 0 100 km
harta (Fig. 1). 0 - −200 m (platforma continental\ a M\rii Negre)
0 - −200 m (platforma continental\ a M\rii Negre)
Uscat continental
3. Explicați de ce nivelul Mării Negre va Uscat continental −200 - −2000 m (abruptul M\rii Negre) Curen]i circulari Curen]i circulari
−200 - −2000 m (abruptul M\rii Negre)
Ora[e-porturi
Curen]i de compensare
crește foarte puțin și mai târziu decât crește- Ora[e-porturi sub −2000 m (bazinul M\rii Negre) Curen]i de compensare
sub −2000 m (bazinul M\rii Negre)
rea Oceanului Planetar. −
i
l
c
i

r
o
[
l
p
r
e
a
p
p
r
n
t
i
e
i

u
i
n
e
â
d
a
r
g
a
m
c
i
F Fig. 1 Marea Neagr\ − adâncimi, curen]i [i principalele porturi
\
a
g
r
e
a
i

N
M
c

n
u
r
e
.
i
1
,

]
−
a
p
r
e
u
t
N
i
c
p
l

e
a
e
r

e
a
1

o
M
.
a
l
r
F Fig. 1 Marea Neagr\ − adâncimi, curen]i [i principalele porturi r i
d

i
]
i
a
i
n
i
i
c

[
p
â
m
e
u
i
\
g
r
r
n

,
g

c
n
Fig. 1 Marea Neagră − adâncimi, curenți și principalele porturi
T
U
P
O
I
L
D
I
I
A
R
I
O
G
H
F
C
L
I
R
I

A
O
I
6 C CAPITOLUL III HIDROGRAFIA
A
P
T
I
I
I
L

D
I
R
H
O
U
R
A
L
G
4 46 6 4 46 CAPITOLUL III HIDROGRAFIA F A I A
Marea Neagră, denumită în Antichitate Pontus Euxinus, este o mare de tip
continental, care are o legătură limitată cu Marea Mediterană și Oceanul Pla-
netar.
Bazinul Mării Negre primește râuri importante: Dunărea, Niprul, Nistrul,
Don etc. Țărmurile sunt puțin crestate, predominând țărmul cu lagune și
deltă.
Platforma continentală (cu adâncimi de până la 200 m) reprezintă o întin-
dere a uscatului acoperită de apele mării.
Temperatura medie a apei scade de la nord-vest (11°C la Odessa) spre
sud-est (16°C la Batumi). La suprafață, temperatura se modifică în cursul
unui an, iar la adâncimi mai mari de 100 m rămâne constantă.
Marea Neagră are un bilanț hidrologic pozitiv (cantitatea de apă primită
este mai mare decât cea care se pierde), iar salinitatea, mai redusă decât a
Oceanului Planetar, crește cu adâncimea, fiind, în acest fel, o mare mai puțin
sărată. Are două straturi de apă, la suprafață mai dulce și în adâncime mai
sărată, cu gaze toxice și fără viață.
Stratul cu oxigen se află până la 180–200 m, deoarece curenții verticali
lipsesc. În strâmtoarea Bosfor există curenți de schimb dintre Marea Neagră
și Marea Mediterană. Se numesc și curenți de compensație.
În perioadele glaciare (cu 18 000 de ani în urmă), nivelul mării era mai
coborât cu aproape 100 m; după topirea ghețarilor a avut loc creșterea nive-
1. Marea Neagră - țărm înalt lului mării.
În condițiile creșterii nivelului Oceanului Planetar, în viitor, ca rezultat al
topirii actualilor ghețari de calotă, Marea Neagră va fi afectată foarte puțin,
Termeni noi deoarece are un caracter izolat și este despărțită prin strâmtori de acesta.
Partea centrală a Mării Negre este o câmpie submarină (situată la adân-
Bilanț hidrologic raportul dintre cantitatea cimi mai mari de 2 000 m), relativ netedă. Este considerată o „câmpie
de apă primită și cea cedată. abisală”.