Page 49 - geografie-viii-l

47

U C R A I N A
Lacurile A L. Stânca-Coste[ti R Aplicații
I Some[ Co[tiui E
Ocna {ugatag
R Crasna U C R A I N A Suceava P.
R
A A Co[tiui M-]ii Rodnei Moldova 1. Prezentați pe scurt un lac situat în
L. Stânca-Coste[ti
I Barc\u Some[ Ocna {ugatag Some[ul Mare E Jijia apropierea localității voastre sau pe care îl
G R Cri[ul Repede Crasna Some[ Bistri]a Suceava L. Crucii Siret cunoașteți mai bine.
P.
A Ocna Dejului M-]ii Rodnei Moldova L. Izvorul (Cuejdel) M
Barc\u
N L. Cefa Some[ Some[ul Mare Muntelui Jijia 2. Descrieți un lac după o fotografie (1., 2.
G Cri[ul Repede Some[ul Mic Bistri]a L. Crucii Siret O sau altele), precizând 2–3 caracteristici legate
U N Cri[ul Negru Ocna Dejului Mure[ L. Izvorul (Cuejdel) L. Ro[u Bistri]a M L de forma cuvetei lacului, treapta de relief și
L. Cefa
Muntelui
Cri[ul Negru L. V\r\[oaia Some[ul Mic Turda Mure[ O D
U Cri[ul Alb L. Ro[u Bistri]a Olt L alimentarea acestuia.
L. Ursu
Târnava Mic\
Turda
L. V\r\[oaia Arie[ Ocna Mure[
Târnava Mare
Cri[ul Alb L. Ursu Trotu[ D O
Târnava Mic\
Arie[
Mure[ Ocna Mure[ Olt 3. Urmărind harta alăturată, identificați și
L. Ighiu Târnava Mare Trotu[ O V
Mure[ Olt L. Sfânta Ana denumiți:
L. Ighiu L. Sfânta Ana
Olt
Bega Ocna Sibiului Râul Negru Putna VBârlad • arealele cu lacuri glaciare;
A
Bega Sebe[ Ocna Sibiului Râul Negru Putna Bârlad Siret A Prut
Strei Strei M-]ii M-]ii Siret Prut • fluviile și râurile care au lacuri hidroe-
Sebe[
M-]ii F\g\ra[ M-]ii F\g\ra[
Timi[
M-]ii
{ureanului {ureanului L. Siriu U C R A I N A U C R A I N A
M-]ii
Timi[
Cândrelului Cândrelului
L. Siriu
M-]ii Retezat M-]ii Iezer L. Brate[ L. Brate[
Bârzava M-]ii Retezat M-]ii Iezer Râmnicu Râmnicu nergetice;
Bârzava
L. Gura Apei
L. Gura Apei M-]ii M-]ii S\rat S\rat
L. Secu M-]ii Godeanu Parâng L. Vidra L. Vidra L. Bolboci Prahova L. Bolboci Buz\u Buz\u • lacurile din masivele de sare.
L. Secu
L. M\neciu
L. M\neciu
L. Vidraru
L. Vidraru
M-]ii Godeanu
Parâng
L. Sl\nic
L. Sl\nic
S
Cerna Cerna L. Z\ton Jiu Jiu L. Ocnele Olte] L. Pucioasa L. Telega Prahova L. Telega C\lm\]ui L. Dranov 4. Dați câte două exemple de lacuri din:
S
Olte]
C\lm\]ui
Laguna Razim-Sinoie
E
L. Dranov
E
Mari
L. Por]ile L. Z\ton Mari L. Ocnele L. Pucioasa Laguna Razim-Sinoie regiuni muntoase, dealuri și podișuri, câmpii,
Ialomi]a
R L. Snagov Casimcea
de Fier L. C\ld\ru[ani
L. Por]ile Jiu L. Snagov Ialomi]a \ zona litorală.
R Dâmbovi]a Casimcea
L. Ostrovu de Fier Jiu Arge[ L. C\ld\ru[ani g
B Olt r
Mare Dâmbovi]a L. Ta[aul \
I Olt L. Mosti[tea L. Siutghiol a r
B
L. Ostrovu e
A Mare Arge[ L. Techirghiol N L. Ta[aul g
I a L. Mosti[tea a L. Siutghiol a
D u n \ r e L. Mangalia e L. Techirghiol e
A
0 20 40 60 80 100 km N
B U L G A R a I A M a r
e
Fig. 1 Lacurile (categorii principale) – formă simplificată
r
0 20 40 Lagune [i limanuri fluvio-maritime Lacuri `n depresiuni carstice D u n \ Areale cu iazuri: L. Mangalia r e a
60 80 100 km
Lacuri din Delta [i Lunca Dun\rii B U Areale cu lacuri glaciare G cu frecven]\ mare R I A M a
L
A
Limane fluviale Lac de baraj natural cu frecven]\ mai mic\

Areale cu lacuri `n depresiuni de tasare (pe löess)
Lacuri `n depresiuni carstice
Lagune [i limanuri fluvio-maritime Lac `n crater vulcanic Lacuri hidroenergetice Areale cu iazuri:
Areale cu lacuri `ntre dune de nisip
Areale cu lacuri glaciare
Lacuri din Delta [i Lunca Dun\rii Lacuri `n masive de sare cu frecven]\ mare
Limane fluviale Lac de baraj natural cu frecven]\ mai mic\
.
g
F Fig. 1 România – principalele tipuri de lacuri F Fig. 2 Lacul hidroenergetic Vidraru F Fig. 3 Lacul glaciar Iezer

2
3
i
i

g
.
g
.
i
1

Areale cu lacuri `n depresiuni de tasare (pe löess) Lac `n crater vulcanic Lacuri hidroenergetice
1
D DOC 1 Areale cu lacuri `ntre dune de nisip Lacuri `n masive de sare
C
O
c
o
t
i
e
e
e
n
e
g
r
r
i

u
L Lacuri hidroenergetice
a
c
h
i
d
r
Principalele lacuri de acest fel sunt:
F Fig. 1 România – principalele tipuri de lacuri F Fig. 2 Lacul hidroenergetic Vidraru F Fig. 3 Lacul glaciar Iezer
i
g
.
1
g

3
.
2
i
g
i
.

– pe Dun\re, Lacul Por]ile de Fier, construit în
zona cu acela[i nume [i Ostrovu Mare („Por]ile
C

O
D DOC 1 1 Redăm, în continuare, câteva tipuri de lacuri.
L Lacuri hidroenergetice
r
i
r
g
e
c
a
r
n
u
t
d
i
e
i
e
o
h
e
c

de Fier II”);
Lacurile glaciare s-au format prin acumularea apei din precipitații (ploi,
– pe Bistri]a, Lacul Izvorul Muntelui [i alte 12
zăpadă) în depresiunile create de ghețarii cuaternari. Cel mai întins lac este
Principalele lacuri de acest fel sunt:
lacuri în aval, pân\ la Bac\u;
– pe Dun\re, Lacul Por]ile de Fier, construit în
Bucura, iar cel mai adânc, Zănoaga, ambele din Munții Retezat.

– pe Arge[, Lacul Vidraru, trei lacuri mai mici
pe afluen]i (în zona montan\) [i alte 13 lacuri (cu
zona cu acela[i nume [i Ostrovu Mare („Por]ile
Lagunele sunt create în mod natural prin bararea unor foste golfuri (La-
hidrocentrale), în aval;
de Fier II”); 1. Lacul glaciar Iezer
guna Razim-Sinoie, Lacul Siutghiol).
– pe Lotru, Lacul Vidra;
– pe Bistri]a, Lacul Izvorul Muntelui [i alte 12

– pe Prut, Lacul Stânca-Coste[ti;
Limanurile fluvio-maritime provin din bararea unor râuri scurte de cu-
lacuri în aval, pân\ la Bac\u;
Alte lacuri au fost construite pe Some[ul Mic,
renții circulari ai mării, iar limanurile fluviale provin din bararea unui râu
– pe Arge[, Lacul Vidraru, trei lacuri mai mici
Sebe[, Râul Mare, Olt, Siret etc.
mai mic de aluviunile aduse de un râu mai mare (de exemplu Snagov, Mos
pe afluen]i (în zona montan\) [i alte 13 lacuri (cu C CAPITOLUL III I I H HIDROGRAFIA A 4 45 5
F-
A
P
I
O
L
T
R
D
A
R
G
O
L
U
I
I
I

hidrocentrale), în aval;
tiștea etc.).
– pe Lotru, Lacul Vidra;
Lacurile de baraj natural (de exemplu, Lacul Roșu) s-au format ca rezul-

– pe Prut, Lacul Stânca-Coste[ti;
tat al barării accidentale a unui râu, iar cele în masivele de sare s-au format
Alte lacuri au fost construite pe Some[ul Mic,
pe locul unor ocne părăsite.
Sebe[, Râul Mare, Olt, Siret etc.
Lacul de crater vulcanic (Sfânta Ana) a apărut prin acumularea apei în- L U L I I I H HIDROGRAFIA
T
A
I
O
O
G
R
I
D
C CAPITOLUL III
A
R
F
P
I
A
tr-un fost crater vulcanic. 4 45 5
Iazurile (din Câmpia Transilvaniei, Câmpia Moldovei și Câmpia Româ-
nă) sunt create de om și sunt utilizate pentru piscicultură, iar uneori pentru
irigații.
Lacurile din lunca și Delta Dunării sunt rezultatul oscilațiilor nivelului 2. Lacul hidroenergetic
fluviului. În Lunca Dunării, un număr de lacuri au fost desecate și amenajate. Izvorul Muntelui
Lacurile hidroenergetice au fost construite prin bararea unor râuri pentru
obținerea energiei electrice, dar există și alte lacuri pentru agrement (lacurile
din nordul capitalei), pentru irigații sau pentru diminuarea inundațiilor.
Lacurile (peste 3600 în total) pot fi clasificate după origine (în lacuri na- În prezent, în România sunt
turale și antropice); există și lacuri care, inițial naturale, au fost modificate 3 650 de lacuri care ocupă
prin activitatea antropică. Pot fi grupate și pe trepte de relief (munți, dealuri, 1% din teritoriul țării, din-
câmpii, litoral). Gruparea lacurilor pe trepte este relativă. De exemplu, lacu- tre care 1 500 lacuri naturale
rile hidroenergetice se află situate în munți, dealuri și câmpii. și 2 150 lacuri antropice.