Page 67 - geografie-viii-l

65

În anul 1918 devine capitala României. Aplicații
Aspectul construcțiilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima parte
a secolului al XX-lea, după model parizian, a făcut ca orașul să fie denumit 1. Pe baza cunoștințelor de până acum,
„micul Paris”. precizați 3–4 caracteristici naturale ale ora-
În perioada contemporană (după 1950), orașul s-a extins prin constru- șului București.
irea unor cartiere noi (Drumul Taberei, Titan, Mililtari, Berceni, Colentina 2. Utilizând harta Câmpiei Române, sta-
etc.), dezvoltarea teritorială fiind realizată și prin uniformizarea construc- biliți: distanțele dintre București și 3 orașe cu
țiilor din aceste cartiere (blocuri). În secolul al XXI-lea (după anul 2000) au peste 100 000 loc. dintre cele mai apropiate,
apărut cartiere cu un aspect nou și locuințe de dimensiuni mici. apoi distanța București–Constanța.
3. Realizați un grafic cu evoluția populației
Economie Deși nu are resurse importante în apropiere, concentrează o orașului între 1859 și 2024.
mare parte din producția industrială a țării. Infrastructura orașului (cana- 4. Utilizând harta zonelor funcționale ale
lizare, alimentare cu apă, energie electrică, drumuri, mijloace de transport) orașului București (Fig. 1), precizați:
are caracteristici de un nivel satisfăcător. Este cel mai important centru de • cartierele noi și localizarea acestora;
OTOPENI
servicii, în ultimele două decenii dezvoltându-se foarte mult domeniul IT. • forma rețelei principale de străzi;
MOGO{OAIA
• localitățile învecinate.
Funcții urbane Principalele funcții ale orașului sunt: politică, administra-
OTOPENI
tivă, comercială, culturală, universitară, rezidențială (de locuit), turistică și Tabelul 1. Evoluția numerică a populației
MOGO{OAIA
de transport (cu două aeroporturi și nod de circulație rutieră și feroviară). În orașului București
CHITILA
ultimele două decenii au apărut în jurul orașului, spre toate direcțiile, mari VOLUNTARI
Bucure[tii
OTOPENI
spații comerciale și depozite. Aceste activități conferă orașului funcția geo- Noi Anul Avia]iei Populația (loc.)
MOGO{OAIA
grafică de oraș polarizator al teritoriului țării. 1859 121 000 Tei
CHITILA
Este traversat de Dâmbovița și are construcții noi, monumentale (1., 2.). 1910 Floreasca Colentina
Giule[ti VOLUNTARI
369 428
CHIAJNA
Bucure[tii
Noi
OTOPENI
Orașul este organizat administrativ în 6 sectoare, fiecare cu o populație 1930 Obor 639 040 Fig. 5 Bucure[ti – imagine din perioada inter-
Avia]iei
MOGO{OAIA
echivalentă unui oraș foarte mare. belic\
Pantelimon
CHITILA Militari Colentina 1948 Tei 1 041 807
VOLUNTARI
Bucure[tii Giule[ti Drumul Cotroceni
CHIAJNA
Floreasca
Noi
Taberei Obor
Zone funcționale Zonele funcționale actuale sunt redate pe harta de mai jos. 1966 Vitan 1 360 684 Fig. 5 Bucure[ti – imagine din perioada inter-
Titan
Avia]iei
Orașul s-a dezvoltat foarte mult în lungul unor axe de transport (spre belic\
CHITILA Tei Rahova 1977 Pantelimon 1 807 239
Colentina
Militari
VOLUNTARI
toate direcțiile), prelungindu-se funcțional în alte județe (Fig. 1). Cotroceni Ferentari V\c\re[ti
Giule[ti
Bucure[tii
CHIAJNA
Floreasca
Drumul
Noi
De București sunt legate direct funcțional și spațial orașele din județul 1982 1 979 076
Obor
Taberei
Titan Fig. 5 Bucure[ti – imagine din perioada inter-
Avia]iei
Berceni
POPE{TI
Ilfov (Bragadiru, Măgurele, Popești-Leordeni, Voluntari, Buftea, Otopeni). Vitan 1997 belic\ 2 027 521 LEORDENI
Tei
Militari Colentina Rahova Pantelimon
Cotroceni
CHIAJNA Giule[ti Floreasca Ferentari V\c\re[ti 2015 2 110 752
Drumul
Aspectul edilitar Orașul cuprinde, îndeosebi în partea centrală, construc-
Obor
Taberei
BRAGADIRU
Titan
Fig. 5 Bucure[ti – imagine din perioada inter-
Vitan
Berceni
ții vechi și moderne, cu o importanță deosebită: Ateneul Român (2., p. 64), 2024 POPE{TI 2 133 306
belic\
LEORDENI
Pantelimon
Rahova
M|GURELE
muzee, Palatul Parlamentului, Opera Română, Universitatea (1., p. 64), con-
Militari
Cotroceni
V\c\re[ti
Drumul
strucții monumentale etc. Ferentari JILAVA 0 8 km
Taberei
Titan
Vitan BRAGADIRU Berceni POPE{TI
LEORDENI
Rahova M|GURELE
zona central\
V\c\re[ti zone reziden]iale localit\]i exterioare drumuri
OTOPENI Ferentari
cu construc]ii vechi JILAVA 0 8 km
MOGO{OAIA BRAGADIRU zone [i platforme industriale lacuri [i str\zi principale
Berceni POPE{TI areale cu blocuri c\i ferate
LEORDENI (cartiere noi) zone verzi zone comerciale noi
M|GURELE zona central\ zone reziden]iale Fig. 6 Bucure[ti – imagine contemporan\
CHITILA cu construc]ii vechiA 0 localit\]i exterioare drumuri
JILAV
8 km
BRAGADIRU Bucure[tii VOLUNTARI zone [i platforme industriale lacuri [i str\zi principale
Noi areale cu blocuri Lacul M DOC 1 Constan]a – specificul urban
Avia]iei (cartiere noi) zone verzi Siutghiol zone comerciale noi c\i ferate zone rezidențiale
Mamaia
M|GURELE Colentina Tei a zonă comericală și administrativă Imaginea portului [i planul ora[ului
zona central\
Fig. 6 Bucure[ti – imagine contemporan\
CHIAJNA Giule[ti Floreasca zone reziden]iale localit\]i exterioare drumuri zone industriale și de depozitare
cu construc]ii vechi Obor JILAVA zone [i platforme industriale Fig. 5 Bucure[ti – imagine din perioada inter- Lacul 1. Palatul Parlamentului zona portuară Constanța sugereazã legãtura foarte strânsã, în cazul
0
8 km
[i str\zi principale
lacuri
areale cu blocuri belic\ Lacul Tomis T\b\c\riei r zone verzi DOC 1 Constan]a – specificul urban
ora[ului Constan]a, între aspecte exte-
Pantelimon
Militari (cartiere noi) zone verzi Siutghiol Mamaia M c\i ferate zone rezidențiale
zone comerciale noi
Nord
Cotroceni
Drumul e rada portului rioare [i func]iile economice. Activitã]ile
zonă comericală și administrativă
Imaginea portului [i planul ora[ului
zona central\ Taberei zone reziden]iale Vitan Titan localit\]i exterioare drumuri a Fig. 6 Bucure[ti – imagine contemporan\
artere urbane principale
cu construc]ii vechi zone industriale și de depozitare limita perimetrului construit portuare sunt, în cazul ora[ului Constan]a,
zone [i platforme industriale
Rahova lacuri [i str\zi principale zona portuară Constanța sugereazã legãtura foarte strânsã, în cazul
a
Lacul
semnificative, fiind între]inute de o infra-
areale cu blocuri Ferentari V\c\re[ti Lacul M Tomis T\b\c\riei r DOC 1 Constan]a – specificul urban
căi ferate
ora[ului Constan]a, între aspecte exte-
zone verzi
(cartiere noi) zone verzi Siutghiol zone comerciale noi c\i ferate zone rezidențiale Tomis structurã corespunzãtoare (docuri, dane,
Berceni POPE{TI Mamaia Nord Anadalchioi rada portului alte spații rioare [i func]iile economice. Activitã]ile
e
LEORDENI zonă comericală și administrativă I−III Imaginea portului [i planul ora[ului chei, macarale, depozite). Forma [i dez-
artere urbane principale
zone industriale și de depozitare N portuare sunt, în cazul ora[ului Constan]a,
a Fig. 6 Bucure[ti – imagine contemporan\ limita administrativă a orașului
3
sugereazã legãtura foarte strânsã, în cazul
semnificative, fiind între]inute de o infra-
BRAGADIRU Lacul r zona portuară Constanța Centru limita perimetrului construit Zone industriale și de depozitare: voltarea ora[ului [i-au avut originea în
a
căi ferate
ora[ului Constan]a, între aspecte exte-
Lacul M Tomis T\b\c\riei zone verzi DOC 1 Coiciu Constan]a – specificul urban 1. Zona industrială Palas portul antic; de aici porneau drumurile pe
Peninsula
structurã corespunzãtoare (docuri, dane,
rada portului
M|GURELE Siutghiol Mamaia Nord zone rezidențiale Anadalchioi Tomis alte spații e 2. Zonă de depozite produse uscat care au imprimat forma re]elei de
rioare [i func]iile economice. Activitã]ile
I−III
Imaginea portului [i planul ora[ului
e
JILAVA a 0 8 km zonă comericală și administrativă artere urbane principale limita administrativă a orașului petroliere chei, macarale, depozite). Forma [i dez-
portuare sunt, în cazul ora[ului Constan]a,
zone industriale și de depozitare Centru sugereazã legãtura foarte strânsã, în cazul 3. Zonă de depozite și industrie strãzi, iar mai târziu forma ora[ului.
3
SN
2
a
Lacul
N
semnificative, fiind între]inute de o infra-
Fig. 1 Orașul București: cartiere, orașe înconjurătoare, zona portuară Constanța 1 limita perimetrului construit Zone industriale și de depozitare: locală voltarea ora[ului [i-au avut originea în
a
r
căi ferate ora[ului Constan]a, între aspecte exte-
zona central\
Coiciu
zone reziden]iale
portul antic; de aici porneau drumurile pe
T\b\c\riei
Zona industrială Palas
Tomis
drumuri
localit\]i exterioare
2. Râul Dâmbovița
cu construc]ii vechi zone urbane și căi de comunicație Tomis zone verzi Peninsula e 1. structurã corespunzãtoare (docuri, dane,
Nord
[i str\zi principale
g
SN Șantier naval
2.
Zonă de depozite produse
zone [i platforme industriale
ACTIVIT|}I
Viile Noi
areale cu blocuri lacuri Anadalchioi I−III rada portului alte spații rioare [i func]iile economice. Activitã]ile uscat care au imprimat forma re]elei de
e
petroliere
(cartiere noi) zone verzi zone comerciale noi c\i ferate artere urbane principale limita administrativă a orașului chei, macarale, depozite). Forma [i dez-
portuare sunt, în cazul ora[ului Constan]a,
3 r strãzi, iar mai târziu forma ora[ului.
Zonă de depozite și industrie
Fig. 6 Bucure[ti – imagine contemporan\
Centru limita perimetrului 2construit SN a 3. voltarea ora[ului [i-au avut originea în 1. Explica]i reparti]ia principalelor zone
Zone industriale și de depozitare:
N
a
km 5
locală
Coiciu 1 căi ferate semnificative, fiind între]inute de o infra-
1.
Zona industrială Palas
DOC 1
structurã corespunzãtoare (docuri, dane,
Lacul M Peninsula Constan]a – specificul urban portul antic; de aici porneau drumurile pe func]ionale ale ora[ului Bucure[ti, utilizând
\
Siutghiol Tomis zone rezidențiale e g
Mamaia
Anadalchioi zonă comericală și administrativă alte spații 2. Zonă de depozite produse SN Șantier naval fig. 4.
uscat care au imprimat forma re]elei de
I−III Viile Noi chei, macarale, depozite). Forma [i dez- ACTIVIT|}I
Imaginea portului [i planul ora[ului
zone industriale și de depozitare limita administrativă a orașului petroliere
a
3 Lacul r Centru zona portuară Constanța sugereazã legãtura foarte strânsã, în cazul r strãzi, iar mai târziu forma ora[ului. 2. Urm\ri]i planul ora[ului Constan]a [i
voltarea ora[ului [i-au avut originea în
SN
a
0
1 km
ora[ului Constan]a, între aspecte exte-
N
Tomis T\b\c\riei 1 2 zone verzi Zone industriale și de depozitare: 3. Zonă de depozite și industrie 1. Explica]i reparti]ia principalelor zone
NordCoiciu rada portului km 5 identifica]i principalele elemente reprezen-
rioare [i func]iile economice. Activitã]ile
e Peninsula 1. Zona industrială Palas locală portul antic; de aici porneau drumurile pe func]ionale ale ora[ului Bucure[ti, utilizând
Fig. 7 Zonele func]ionale ale ora[ului Constan]a
artere urbane principale portuare sunt, în cazul ora[ului Constan]a, \ tate.
g
e
ACTIVIT|}I
Viile Noi limita perimetrului construit 2. Zonă de depozite produse SN Șantier naval uscat care au imprimat forma re]elei de fig. 4.
a
căi ferate petroliere semnificative, fiind între]inute de o infra-
structurã corespunzãtoare (docuri, dane,
Anadalchioi 2 Tomis SN alte spații a 3. Zonă de depozite și industrie strãzi, iar mai târziu forma ora[ului. 2. Urm\ri]i planul ora[ului Constan]a [i 43
r
1 km
1 I−III km 5 0 limita administrativă a orașului chei, macarale, depozite). Forma [i dez- 1. Explica]i reparti]ia principalelor zone
3 N locală identifica]i principalele elemente reprezen-
Centru Zone industriale și de depozitare: voltarea ora[ului [i-au avut originea în func]ionale ale ora[ului Bucure[ti, utilizând
Coiciu Fig. 7 Zonele func]ionale ale ora[ului Constan]a tate.
\
portul antic; de aici porneau drumurile pe
g
fig. 4.
Viile Noi Peninsula e 1. Zona industrială Palas SN Șantier naval ACTIVIT|}I
2. Zonă de depozite produse uscat care au imprimat forma re]elei de
petroliere r strãzi, iar mai târziu forma ora[ului. 2. Urm\ri]i planul ora[ului Constan]a [i
1 0 2 1 km SN a 3. Zonă de depozite și industrie 1. Explica]i reparti]ia principalelor zone 43
km 5 locală identifica]i principalele elemente reprezen-
Viile Noi g SN Șantier naval \ ACTIVIT|}I func]ionale ale ora[ului Bucure[ti, utilizând
Fig. 7 Zonele func]ionale ale ora[ului Constan]a
tate.
fig. 4.
1. Explica]i reparti]ia principalelor zone
r
km 5
2. Urm\ri]i planul ora[ului Constan]a [i
func]ionale ale ora[ului Bucure[ti, utilizând 43
0 1 km
\
fig. 4. identifica]i principalele elemente reprezen-
2. Urm\ri]i planul ora[ului Constan]a [i
Fig. 7 Zonele func]ionale ale ora[ului Constan]a identifica]i principalele elemente reprezen-
tate.
1 km
0
Fig. 7 Zonele func]ionale ale ora[ului Constan]a tate.
43 43