Page 71 - geografie-viii-l

OTOPENI
MOGO{OAIA
OTOPENI
MOGO{OAIA
CHITILA
Bucure[tii
Noi
Avia]iei
CHITILA
Colentina
VOLUNTARI
Bucure[tii
Giule[ti
CHIAJNA
Noi
Floreasca
Obor
Avia]iei
Fig. 5 Bucure[ti – imagine din perioada inter-
Tei
belic\
Colentina
Pantelimon
Giule[ti
CHIAJNA
Floreasca
Cotroceni
Drumul
Taberei
Titan
belic\
Vitan
Pantelimon
Militari
Cotroceni
Drumul Rahova
V\c\re[ti
Taberei
Titan
Vitan
Rahova
POPE{TI
V\c\re[ti
LEORDENI
Ferentari
Berceni
LEORDENI
BRAGADIRU
BRAGADIRU
M|GURELE
JILAVA
0
M|GURELE
JILAVA
0
zona central\ Militari zone reziden]iale Ferentari Berceni Obor VOLUNTARI POPE{TI Tei drumuri 8 km 8 km Fig. 5 Bucure[ti – imagine din perioada inter-
localit\]i exterioare
cu construc]ii vechi
[i str\zi principale
zona central\ zone [i platforme industriale localit\]i exterioare drumuri
zone reziden]iale
lacuri
areale cu blocuri [i str\zi principale 69
cu construc]ii vechi
zone [i platforme industriale
zone comerciale noi
(cartiere noi) zone verzi lacuri c\i ferate
areale cu blocuri
(cartiere noi) zone verzi zone comerciale noi c\i ferate Fig. 6 Bucure[ti – imagine contemporan\
STUDIU DE CAZ Caracterizarea unor orașe mari. Constanța.
Fig. 6 Bucure[ti – imagine contemporan\
Lacul M DOC 1 Constan]a – specificul urban
Lacul
Siutghiol Mamaia M zone rezidențiale DOC 1 Constan]a – specificul urban
zonă comericală și administrativă
Siutghiol Mamaia zone rezidențiale
a zonă comericală și administrativă Imaginea portului [i planul ora[ului
a zone industriale și de depozitare Imaginea portului [i planul ora[ului
zone industriale și de depozitare sugereazã legãtura foarte strânsã, în cazul
zona portuară Constanța
Lacul r zona portuară Constanța sugereazã legãtura foarte strânsã, în cazul
Lacul
ora[ului Constan]a, între aspecte exte-
zone verzi
Tomis T\b\c\riei r zone verzi ora[ului Constan]a, între aspecte exte-
T\b\c\riei
Tomis
Nord Nord rada portului rioare [i func]iile economice. Activitã]ile
e
e rada portului rioare [i func]iile economice. Activitã]ile
artere urbane principale
artere urbane principale portuare sunt, în cazul ora[ului Constan]a,
portuare sunt, în cazul ora[ului Constan]a,
limita perimetrului construit
limita perimetrului construit
semnificative, fiind între]inute de o infra-
a
a
căi ferate semnificative, fiind între]inute de o infra-
căi ferate
structurã corespunzãtoare (docuri, dane,
Anadalchioi Tomis
alte spații
Anadalchioi Tomis alte spații structurã corespunzãtoare (docuri, dane,
I−III
I−III limita administrativă a orașului chei, macarale, depozite). Forma [i dez-
chei, macarale, depozite). Forma [i dez-
limita administrativă a orașului
3 3 Centru N N Zone industriale și de depozitare: voltarea ora[ului [i-au avut originea în
Coiciu Centru Zone industriale și de depozitare: voltarea ora[ului [i-au avut originea în
Coiciu Peninsula 1. Zona industrială Palas portul antic; de aici porneau drumurile pe
Peninsula e 1. Zona industrială Palas portul antic; de aici porneau drumurile pe
2. Zonă de depozite produse uscat care au imprimat forma re]elei de
Zonă de depozite produse
2.
uscat care au imprimat forma re]elei de
e
petroliere strãzi, iar mai târziu forma ora[ului.
1. Portul Constanța
Zonă de depozite și industrie
2 SN a 3. petroliere strãzi, iar mai târziu forma ora[ului.
1 2 SN a 3. locală
Zonă de depozite și industrie
1 g locală
Viile Noi g SN Șantier naval ACTIVIT|}I
Viile Noi r SN Șantier naval ACTIVIT|}I
1. Explica]i reparti]ia principalelor zone
km 5 r
func]ionale ale ora[ului Bucure[ti, utilizând
1. Explica]i reparti]ia principalelor zone
\
km 5
fig. 4.
func]ionale ale ora[ului Bucure[ti, utilizând
\
2. Urm\ri]i planul ora[ului Constan]a [i
0 1 km fig. 4.
identifica]i principalele elemente reprezen-
2. Urm\ri]i planul ora[ului Constan]a [i
Fig. 1 Zonele funcționale ale orașului Constanța
0 Fig. 7 Zonele func]ionale ale ora[ului Constan]a tate.
1 km
identifica]i principalele elemente reprezen-
Fig. 7 Zonele func]ionale ale ora[ului Constan]a tate. 43
Poziția geografică. Orașul este situat în partea de sud-est a țării și în par- 43
tea de est a Podișului Dobrogei. Cuprinde și stațiunea Mamaia.
Localizarea. Are deschidere largă spre Marea Neagră (2.). Este legat de
București, distanța fiind parcursă (cu trenul sau pe autostrada A2) în 2,5 – 2. Țărmul Mării Negre
3 ore.
Caracteristici naturale. Ca relief, Constanța aparține Podișului Dobrogei
și litoralului Mării Negre. Clima are influențe pontice. Hidrografia cuprinde
partea litorală a Mării Negre și lacul Siutghiol. În regim natural, a existat o
vegetație de stepă.
Evoluția istorică și demografică. Are o vechime de peste 2 500 de ani (To-
mis a fost inițial colonie grecească, apoi oraș roman și colonie bizantină).
Orașul s-a dezvoltat inițial în zona denumită Peninsulă (3.), apoi s-a extins
spre vest, sud și nord, înglobând succesiv așezări rurale, care au devenit car-
tiere. În secolul al XIX-lea (1878) a reintrat în componența României. Prin-
cipalele populații sunt cele de români, tătari, turci, greci și armeni. În seco-
lul al XX-lea s-a extins foarte mult prin cartiere noi și diferite construcții.
Împreună cu aria periurbană a litoralului (de la Năvodari la Mangalia) are 3. Centrul istoric (Peninsula)
aproape 500 000 de locuitori.
Elemente economice. Constanța se remarcă îndeosebi prin întreprinde-
rea de construcții navale (șantierul naval) și portul Constanța Sud - Agigea.
Există și alte ramuri, cum ar fi: termoenergie, industrie alimentară etc. În
apropiere (la Midia – Năvodari) se află rafinăria Petromidia.
Funcții urbane. Principalele funcții sunt: funcția portuară (1.), industri-
ală, rezidențială, turistică (îndeosebi prin stațiunea Mamaia), de transport,
administrativă (ca reședință a județului Constanța) și oraș de convergență
a Dobrogei. Este cel mai important port al Mării Negre. În apropiere se află
aeroportul „M. Kogălniceanu”. Zonele funcționale și cartierele sunt redate
mai sus (Fig. 1).
Aspect edilitar. Orașul cuprinde bulevarde largi și o rețea de străzi predo-
minant geometrizate. Peninsula (centru istoric) reprezintă o atracție turis-
tică; în apropierea acesteia se află zona administrativă. 4. Imagine din Portul turistic Tomis