Page 86 - istoria-comunismului-xii

84 CAPITOLUL VII ECONOMIA

TERMENI-CHEIE l proletariat 2. Orașul: proletariat, industrializare, urbanizare
l industrializare masivă l urbanizare
l sistematizare l centre civice Proletariatul
Odată cu instalarea regimului comunist, termenul „proletariat” este
identificat cu clasa muncitoare. Datele statistice indică o creștere gradu-
ală a acesteia între 1950–1989, în corelație cu fenomenele de industriali-
zare și urbanizare accelerate. Recensământul din 1966 arăta că 59% din
populația urbană era formată din oameni care nu se născuseră în ora-
șe la momentul recenzării, cei mai mulți stabilindu-se aici în anii 1960.
Migrația proletarilor a continuat în anii 1970, odată cu dezvoltarea mari-
lor platforme industriale (Galați, Brașov, București, Pitești) sau a bazine-
lor miniere din Valea Jiului. Muncitorilor industriali li se acordau vize de
flotant, locuințe în căminele de nefamiliști sau apartamente de bloc care
le ofereau dreptul de a obține râvnitul „buletin de oraș”.
Până la sfârșitul anului 1989 una din două persoane cu studii superi-
oare era inginer. Industrializarea a dus la îmbunătățirea standardelor de
viață pentru o parte însemnată a populației rurale, transformată din pro-
prietari de pământ în masă de muncitori industriali, care-și vor pierde, în
timp, obiceiurile tradiționale și mentalitatea specifice proprietarului de
pământ.

Planul cincinal – material Industrializarea
propagandistic După război, industria românească a avut un recul, cauzat de condiți-
l Află din alte surse ce este „planul ile împovărătoare impuse prin Convenția de Armistițiu (septembrie 1944)
cincinal”. și de naționalizările de după 1948, precum și ca urmare a ingerințelor
l Explică mesajul afișului.
sovietice în afacerile interne românești.
În 1953, ca urmare a recomandărilor Moscovei și pentru a evita o cri-
SURSA Populația ocupată în ză, Gheorghiu-Dej a reevaluat planurile de dezvoltare a economiei. Au
A industrie (1950–1989) fost reduse investițiile pentru apărare și industria grea, s-a renunțat la
construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, toate resursele fiind redi-
Anul Milioane % din total
persoane populația ocupată recționate către agricultură și industria ușoară. După 1956, regimul de la
1950 1,00 12,0 București a început să se distanțeze de cel sovietic, promovând o politică
1960 1,44 15,1 economică axată pe industrializarea forțată. Conducerea de la București
1970 2,28 23,0 a respins încercările sovietice de a coordona economiile statelor din blo-
1980 3,68 35,5 cul comunist prin CAER. Destinderea internațională a fost folosită de
1989 4,17 38,1 liderii români pentru a promova o agendă economică vizând atragerea
(Sursa: Bogdan Murgescu, 2010) de investiții occidentale și acces la tehnologie avansată care să-i susțină
programul de industrializare.
Urbanizarea
Realismul socialist de inspirație sovietică, caracterizat prin clădiri
monolitice și uniforme, ca expresie a egalității de clasă, a fost impus ca
normă estetică pentru întreg teritoriul României. Începând cu anii 1950,
în toate orașele țării s-au construit ansambluri de locuințe, clădiri so-
cioculturale și obiective industriale.
Dacă în timpul regimului Gheorghiu-Dej s-au construit cartiere noi,
mai ales la marginea orașelor, după 1965, sub pretextul sistematizării,
regimul Ceaușescu a demolat masiv cartierele vechi din interiorul ora-
șelor, locul lor fiind luat de centrele civice în care se regăseau clădirile
emblematice pentru regimul comunist: sediul local de partid, sediul con-
siliului popular local (primăria) și birouri oficiale. Numărul orașelor a
crescut de la 152 în 1948, la 236 în 1980.
Industrializarea accelerată a antrenat migrația masivă de la sat la oraș,
Muncitorii de la „Malaxa” asamblează
o locomotivă, 1940. Sursa: Margaret ceea ce a dus la creșterea ponderii populației urbane. La aceasta s-au adă-
Bourke-White, LIFE. ugat și modificările administrative prin transformarea unor localități ru-
Între 1923–1927, Nicolae Malaxa a rale în orașe sau încorporarea comunelor urbane în structura administra-
construit cea mai performantă uzină tivă a marilor orașe, așa cum s-a întâmplat în cazul Bucureștiului.
de material rulant din Europa vremii. Suprafața Capitalei s-a extins prin construirea „cartierelor dormitor”
De la locomotiva cu abur (1928), în în apropierea marilor platformele industriale de la „23 August”, Dudești,
1936 „Malaxa” produce prima loco-
motivă Diesel, recunoscută interna- IMGB, Progresul, Militari sau „Casa Scânteii”. Așa au apărut marile com-
țional. După naționalizare, uzina s-a plexuri de locuințe din zonele Titan-Balta Albă, Berceni-Sud, Giurgiului,
numit „23 August”, apoi „Faur”. Drumul Taberei, Armata Poporului, Jiului și Pajura.