Page 87 - istoria-comunismului-xii
P. 87
ECONOMIA CAPITOLUL VII 85
EXPLOATAREA INDUSTRIEI ROMÂNEŞTI Tractorul IAR-22 în fața halei de la uzinele Sursa: FOCR,
Cota 1/1948.
DE CĂTRE URSS „Sovromtractor” din Brașov.
Sovieticii au înființat societăți mixte prin in-
termediul cărora s-au exploatat în folosul
URSS resursele economice și industriale ale
României. „Sovromtransport”, „Sovrompe-
trol”, „Sovromtractor”, „Sovrombanc” sunt
câteva societăți mixte prin care sovieticii au
exploatat economia românească. Desființa-
te după moartea lui Stalin (1953), ultimele au
fost lichidate în 1956.
Deschiderea către piețele occi-
dentale a asigurat o creștere indus-
SURSA
Criza spațiului locativ trială ascedentă, apropiind Româ-
B
Naționalizarea locuințelor, din aprilie 1950, care i-a deposedat de pro- nia de țări cu tradiție industrială,
precum Germania de Est și Cehoslo-
prietăți pe „exploatatori” nu a rezolvat criza locativă. vacia. S-au dezvoltat spectaculos
Ceaușescu nu era dispus să crească investițiile pentru noi construcții industria energetică și extractivă,
sau îmbunătățiri edilitare: „De ce noi să împingem să facem investiții a construcțiilor de mașini, metalur-
într-un singur cincinal sau chiar în două cincinale pentru lucruri care nu gică, chimică, textilă, a celulozei și
dau producție și grevează foarte mult asupra nivelului general de viață? hârtiei, industria textilă (confecții
Oamenii au stat și fără băi și cu WC-uri în curte și au stat bine”. de îmbrăcăminte, industria pielări-
Mii de cereri nu și-au găsit rezolvarea nici până la căderea regimului ei, blănăriei și încălțămintei).
comunist. Pentru diminuarea presiunilor a fost închis accesul în orașe
(în special migrația de la sat la oraș).
ȘTIAI CĂ...?
SURSA l În 1950, au fost naționalizate
C toate imobilele care aparținuse-
„Mutatul la bloc”
Creșterea și diversificarea populației urbane a dus la probleme legate ră „foștilor exploatatori” (moșieri,
de adaptarea la un nou context social: bancheri, comercianți, mari bur-
ghezi). Proprietarii au fost evacuați
ampanii publice pentru „modelarea culturală” (coduri de conduită sau obligați să împartă spațiul cu
c
pornind de la igiena personală, vestimentație, comportamentul în chiriași repartizați.
spațiul public, renunțarea la violența domestică etc.); l Luarea în spațiu contra cost și
ou-veniții în marile orașe, sau cei de la periferii, au păstrat modul încheierea unor căsătorii fictive au
n
fost metodele folosite de cei care
de viață tradițional (miniferme, grădini de legume între blocuri); voiau să se stabilească în orașe.
î
mbunătățirea standardelor de viață (facilități ca: apă curentă, în-
călzire centrală, electricitate); ANALIZEAZĂ
ezvoltarea industriei de consum – dotarea gospodăriilor individu-
d
ale cu electrocasnice (mașini de spălat, frigidere, aspiratoare), mo- 1. Pe baza surselor A, B, C, menți-
bilier modern, aparate de radio și televizoare. onează două motive ale creșterii
populației urbane și două diferențe
între proletarul agricol și cel urban.
1. Vezi online această comedie realizată 2. Pe baza celor învățate, scrie un
eseu intitulat „Proletariatul – între
în 1982, în maniera permisă de cenzura pierderea valorilor tradiționale și
comunistă. fenomenul urbanizării forțate”. Vei
2. Formulează în câteva rânduri „mora- folosi termenii: colectivizare forța-
la” filmului, pornind de la următoarele tă, industrializare forțată, naționa-
detalii: a. protagoniștii principali sunt lizare, proletari, țărani, urbanizare.
inginer zootehnic și medic veterinar; b.
în ciuda pregătirii specifice, unul dintre ei vrea să rămână în București; c. în
timpul regimului comunist angajările absolvenților de facultate se făceau pe
bază de repartiție în funcție de media de absolvire (meritocrația fiind devan-
sată de practica „Pile-Cunoștințe-Relații”, prescurtată PCR!); d. menționează
soluția de final găsită de regizor; e. opinia unui comentator din zilele noastre:
„Filmul se vrea o satiră a micilor învârteli din perioada comunistă și o ple-
doarie pentru frumusețea vieții la țară. Evident că este vorba de o comandă
politică. Cu toate acestea, «Buletin de București» este o comedie plăcută da-
torită interpretărilor dezinvolte ale lui Mircea Diaconu și Catrinel Dumitrescu,
secondați cu succes de Draga Olteanu Matei și Octavian Cotescu.”
(Sursa: https://www.cinemagia.ro/)
