Page 90 - istoria-comunismului-xii
P. 90
88 CAPITOLUL VII ECONOMIA
Corupția. Comerțul paralel
Existența cotidiană
Mita, favorurile, traficul de influență, abuzul de putere, furturile și de-
Lipsa bunurilor de larg con- lapidările au fost fața nevăzută a construirii socialismului în România.
sum – constantă a vieții co- „Legea ilicitului” din 1968 încerca să limiteze economia subterană prac-
tidiene, mai ales în anii 1980.
ticată de birocrația de partid și de stat, precum și fenomene ca acumula-
rea de averi și „tendințele de căpătuială” în dauna proprietății socialiste.
În fruntea piramidei infracționale se situau adeseori membri de partid.
Corupția sistemică a fost unul dintre motivele eșecului economiei plani-
ficate. Agricultura colectivizată a fost o sursă inepuizabilă pentru dezvol-
tarea micii corupții și pentru generalizarea furturilor. În România rurală
se trafica aproape orice: îngrășăminte chimice, materiale de construcții,
cherestea, var, ciment, țevi pentru instalații de apă, cereale, animale do-
mestice, furaje, combustibili, băuturi alcoolice.
Excluderile din partid sau sancțiunile pe linie administrativă (amenzi,
obligații pentru plata daunelor), pedeapsa cu închisoarea nu i-au descura-
Foto: © Dinu Lazăr jat pe cei care vedeau în economia planificată singura sursă de bunăstare.
Implicarea Miliției economice și a Securității în combaterea corupției nu
a dat rezultatele așteptate, rețelele de corupție fiind patronate de membrii
celor două structuri de forță, Partidul și Securitatea.
Prin Decretul nr. 109/1981 se preconiza buna aprovizionare a popu-
lației cu produse alimentare prin oprirea furturilor, distrugerilor, degra-
darea produselor agricole, deoarece „stocarea peste nevoile de consum a
unor produse alimentare creează perturbări în aprovizionare și afectea-
ză interesele generale ale cumpărătorilor”. Specula cu produse alimenta-
re (ulei, zahăr, făină, mălai, orez, cafea) era pedepsită cu închisoare de la
șase luni la cinci ani. Populația era somată ca la trei zile de la intrarea în
vigoare a decretului să predea statului produsele care depășeau necesa-
rul pentru consumul familial timp de o lună. În realitate, regimul nu avea
Foto: © Dinu Lazăr rect asupra populației. Efectul a fost diversificarea fenomenului speculei.
soluții pentru redresarea situației economice, povara fiind aruncată di-
Goana permanentă pentru Specula
pro curarea alimentelor și a
bunurilor de strictă necesitate. Generalizarea penuriei a generat diferite
Raționalizarea consumului de forme de răspuns din partea populației, pre-
combustibili, energie electri- cum crearea de stocuri alimentare și specu-
că și gaze naturale prin De- la cu cereale și produse din cereale. Cei mai
cretul nr. 272/1987. avantajați au fost lucrătorii din comerț și
sistemul de aprovizionare, care au construit
rețele și au alimentat piața ilegală. Averile
celor implicați în comerțul ilicit și bișniță de-
pășeau adeseori ordinul milioanelor de lei,
sume imense pentru austeritatea socialistă
(în care salariul mediu pe economie de la
mijlocul anilor 1980 nu depășea 2000 lei). Un
Din 1988, reducerea completă „rege al coniacului” la Focșani sau un „stă-
a iluminatului public din sate, pân al cărnii” în Dâmbovița reproduceau cu fidelitate personajul din
comune, aproape în totalita- „Afacerea Bachus”, ilustrat în cinematografia vremii cu cazul real al lui
te în orașe și cu circa 50% în Gheorghe Ștefănescu, administratorul unui depozit de vinuri din Bucu-
municipii. rești, condamnat la moarte și executat la 4 decembrie 1981. Statul ar
Restricții pentru circularea ma-
șinilor proprietate personală. fi fost păgubit cu 5 milioane de dolari, iar la sfârșitul anchetei au fost
închise alte 284 de persoane. Filmul regizat de Geo Saizescu în 1984
prezintă afacerea în manieră satiric-propagandistică și, totodată, ca
o lecție de etică socialistă, având în vedere că în rețeaua ilicită a lui
Ștefănescu intraseră oameni cu funcții în partid, directori de IAS etc.
l Vizionează filmul și exprimă-ți propriile păreri! https://
www.youtube.com/watch?v=-cQqszOxLQ4&t=4163s
l Discută cu părinții, bunicii, prieteni de familie mai vârst-
nici și află cum se trăia în anii 1970–1980. Întreabă-i despre
„bișniță”, „PCR = Pile, Cunoștințe, Relații”, „nechezol”, „adi-
dași și calculatoare” etc. Caută apoi informații din surse online.
