Page 22 - istorie-viii-b

Unitatea 2. PREISTORIA
20 ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC Locuință eneolitică –
reconstituire, Muzeul de Istorie
şi Arheologie Piatra Neamț

STUDIU DE CAZ
Culturile Cucuteni și Hamangia

ŞTIAȚI CĂ... Procesele din Neolitic au fost însoțite de aspecte violente, după cum arată
descoperirile din așezarea de la Schela Cladovei, jud. Mehedinți. Cu timpul, noii
l Statueta „Gânditorul” de la Cernavodă are o veniți și-au impus modul de viață și s-au răspândit în spațiul carpato-dună-
înălțime de 11,5 cm?
rean. Grupurile umane erau organizate în ginți, pe baza legăturilor de sânge,
l Potrivit unei ipoteze recente, cultura Ha- și în triburi, având la bază aceeași limbă. La început, teritoriul României de azi,
mangia a apărut în urma unei creșteri mai puțin Dobrogea, a fost locuit de comunitățile neolitice de tip Starčevo-Criș.
catastrofale a nivelului Mării Negre, prin
deversarea surplusului Mării Mediterane Cultura Hamangia Popularea ținutului dintre Dunăre și Mare s-a produs spre
peste pragul Bosforului, până la egalizarea sfârșitul Neoliticului Timpuriu, în urma unei migrări pe mare și pe uscat, din zona
nivelurilor celor două mări, în jurul anului
5500 î.Hr., limita vestică a bazinului pontic Asiei Mici. Noile comunități, locuind în așezări deschise sau în peșteri, au creat
ajungând pe poziția actuală? o cultură originală, remarcabilă prin plastica antropomorfă: cultura Hamangia.
Hamangienii cultivau grâu și creșteau vite, porci, oi și capre. Ritul funerar consta
DUMITRU BERCIU (1907–1998) în înhumare. Cimitirul de la Cernavodă cuprinde peste 500 de morminte. Aici au
fost descoperite în același mormânt celebrele statuete „Gânditorul” și „soția” sa.
Arheolog și istoric, des- Cultura Hamangia a durat până în Eneolitic, influențând culturile neolitice
coperitorul culturii Ha- Boian din Muntenia și Precucuteni din Moldova. A contribuit la geneza culturii
mangia, în 1952. A cer-
cetat așezările de la eneolitice Gumelnița și, parțial, la nașterea culturii Cucuteni.
Hamangia și Ceamurlia Cultura Cucuteni În perioada finală a Neoliticului, utilizarea cuprului s-a ex-
de Jos (jud. Tulcea), ci-
mitirul de la Cernavodă tins, istoricii denumind acest „Neolitic Târziu” fie Eneolitic, fie Calcolitic: epoca
(jud. Constanța). pietrei și a cuprului, când, pe teritoriul țării noastre s-au dezvoltat patru culturi
importante: Petrești – Transilvania, Cucuteni – Moldova, Sălcuța – Oltenia și
Gumelnița – Muntenia, Dobrogea. Datorită nivelului artistic atins de olarii cu-
cutenieni, această cultură a căpătat, în vremurile moderne, faimă internațională,
fiind considerată una dintre cele mai avansate ale timpului ei. Varietatea tipuri-
lor de vase – chiupuri, cupe, cratere,
vase-binoclu, fructiere, suporturi de
PROIECT vase – este dublată de bogăția motive-
lor decorative, cu incizii, adâncite sau
Împărțiți pe grupe, analizați sursele A și B și încercați să pictate bicrom și tricrom: alb, roșu,
modelați din plastilină statueta „Gânditorului”, respectiv negru. Producția ceramică include
să pictați un vas cucutenian. Organizați o mini-expoziție
tematică: Arta neolitică în România. statuete antropomorfe și zoomorfe,
greutăți pentru războaiele verticale de
țesut. Comunitățile locuiau în așezări
adeseori fortificate cu șanțuri, uneori
A „Gânditorul” cu palisade, aveau locuințe rectangu-
şi „soția sa”, B Ceramică lare, cu podele de lemn sau lutuite și
Cultura de tip Cucuteni
Hamangia o dispunere a locuințelor evidențiind
existența ierarhizării sociale. Absența
cimitirelor rămâne o enigmă a aces-
tei culturi. Sunt, însă, indicii privind
practicarea unor ritualuri antropofa-
ge. Printre cele mai importante așezări
cucuteniene sunt cele de la Cucuteni,
Hăbășești – jud. Iași, Frumușica – jud.
Neamț și Trușești– jud. Botoșani.