Page 23 - istorie-viii-b

Unitatea 2. PREISTORIA
ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC 21

STUDIU DE CAZ
Cultura Sărata-Monteoru

Datarea şi localizarea Cultura Sărata–Monteoru a început în Epoca Bron- ŞTIAȚI CĂ...
zului Timpuriu și s-a încheiat în Epoca Bronzului Târziu. Triburile care au l Bărbații bogați din perioada Culturii Să ra-
promovat modul de viață de tip Monteoru s-au răspândit în zona Munteniei, ta-Monteoru își răsfățau soțiile cu măr gele
în jumătatea sudică a Moldovei și în sud-estul Transilvaniei. de chihlimbar cumpărate din zona Mării
Perioada îndelungată de existență și modificările de modă Baltice?
i-au determinat pe arheologi să împartă existența culturii l Locuitorii de pe dealul Cetățuia din Să rata-
în două faze, numerotate I și II. Printre cele mai importante Monteoru își făceau focul în vetre amenaja-
descoperiri din aria acestei culturi se numără cele de te cu cioburi de ceramică cucuteniană?
la Cândești, Năeni, Pietroasa Mică, Sărata-Mon-
teoru – jud. Buzău, Fitionești – jud. Vrancea sau APLICAȚII
Răcătău – jud. Bacău.
„În ceea ce privește viața spirituală, co-
munitățile acestei culturi își îngropau morții în
Modul de viață Membrii triburilor Monteo- cimitire plane din preajma așezărilor, între care
ru erau agricultori și crescători de vite, practicau s-au cercetat prin săpături acelea de la Sărata
metalurgia bronzului – topoare, pumnale, vârfuri de Monteoru (patru necropole cu peste 350 mor-
Vas din Cultura lance, dar continuau să folosească destul de mult unelte minte), Cândești – Vrancea (o necropolă cu
Sărata-Monteoru și arme din piatră – cuțite curbe, topoare, săgeți. Unele peste 700 morminte), Balintești – Cioinagi și
Poiana – Galați ș.a.”
așezări, precum cea de la Sărata-Monteoru, constituiau (M. Petrescu-Dîmbovița, H. Daicoviciu ș.a.,
adevărate „burguri”. Plasate pe înălțimi, apărate cu șanțuri în zonele vulne- Istoria României de la începuturi
rabile, aveau locuințe de suprafață, inclusiv pe platforme de piatră. Aici s-au până în secolul al VIII-lea)
descoperit tipare de turnat topoare de bronz. Lucrări de terasare, cu utilizarea 1. Menționați, pe baza textului, două carac-
bolovanilor, au fost surprinse arheologic la Sărata-Monteoru-„Cetățuie” și teristici ale cimitirelor de tip Monteoru.
Năeni-„Zănoaga”. Ceramica Monteoru se remarcă prin borcanele în formă de 2. Numiți, din text, localitatea în care s-a
S, ceștile cu toarte (cu șa și prag), castroanele cu toarte pe marginea teșită. cercetat cel mai mare cimitir de tip Monteoru.
Motivele predominante sunt cercurile concentrice, triunghiurile, liniile orizon-
tale sau oblice și zigzagurile. În perioada finală, au apărut elemente ale culturii Urnă funerară, Cultura Monteoru
Noua, precum toarta în secțiune triunghiulară. (cca 2200 – cca 1300 î. Hr.)

Spiritualitatea Înhumarea se făcea aproape exclusiv în poziție
chircită, fiind prezentă în 95% dintre mormintele cercetate. Incine-
rația, în urne, era rezervată copiilor. Diferențierile sociale sunt vizibile
și ele în inventarul funerar. Femeile de proveniență aristocratică erau
îngropate cu obiecte de podoabă: cercei, brățări, coliere de bronz sau
aur. Armele erau puse doar în mormintele de bărbați. Un vârf de săgeată
găsit în mormântul unui copil de 1-2 ani indică apartenența decedatului
la grupul războinicilor. Era frecventă marcarea mormântului cu pietre,
prin realizarea unor ringuri, uneori umplute cu bolovani. Mormintele de
familie scot în evidență noua formă de coabitare: familia monogamă.