Page 29 - istorie-viii-b

Unitatea 3.
GETO-DACII 27
Cum reconstituim

trecutul: timp, spațiu,

surse istorice, elemente

de metodologie a istoriei

Spiritualitatea geto-dacilor
Religia geto-dacilor a fost catalogată fie monoteistă, fie
dualistă, henoteistă, esoterică sau politeistă. Nici între-
barea referitoare la motivul adoptării incinerației, ca rit DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR
funerar în perioada La Tène, nu are un răspuns mulțu-
mitor. Singurele elemente de certitudine sunt credința
geto-dacilor în nemurire, rolul covârșitor al lui Zalmoxis
(Zamolxe), în ansamblul spiritual-atitudinal, utilizarea
sanctuarelor și incinerarea morților, în perioada clasică a
civilizației geto-dacice, în sec. I î.Hr.–I d.Hr.
Panteonul geto-dacilor este restrâns la câteva divinități,
dintre care se detașează categoric Zalmoxis, despre care „Apoi, în timpul domniei la goți (geți) a lui
vorbesc Herodot, Strabon, Iordanes și mulți alți oameni de Burebista, a venit în Goția (Geția) Deceneu, pe
cultură ai Antichității. Gebeleizis este menționat doar de vremea când Sylla a pus mâna pe putere la Roma.
Herodot, iar istoricii moderni văd în acesta un reprezentant Primindu-l pe Deceneu, Burebista i-a dat o putere
al zeităților cerești, în timp ce Zalmoxis, prin ritualul său aproape regală.” (Iordanes, Getica)
de retragere inițiatică într-un spațiu subteran, este asoci- A „Înainte de a ajunge la Istru, [Darius] birui mai întâi pe geți,
at zeităților subpământene. Impunerea ritului funerar al care se cred nemuritori. […] Iată cum se cred nemuritori geții: ei
incinerației, cu depunerea resturilor în urne sau direct în cred că nu mor și că acel care dispare din lumea noastră se duce
gropi, concomitent cu consolidarea credinței într-o viață la zeul Zalmoxis. Unii din ei îi spun și Gebeleizis. Tot la al cincilea
veșnică, alături de Zalmoxis, a dat naștere ipotezei trans- an ei trimit la Zalmoxis un sol tras la sorți, cu poruncă să-i facă
formării cultului zalmoxian într-unul dedicat zeităților ce- cunoscute lucrurile de care, de fiecare dată, au nevoie. Iată cum
îi trimit un sol. Unii din ei primesc poruncă să țină trei sulițe cu
rești. Cultul era însoțit de sacrificii umane, săvârșite o dată vârful în sus, iar alții apucând de mâini și picioare pe cel ce ur-
la cinci ani. Sacrificii umane se făceau și în cinstea zeului mează să fie trimis la Zalmoxis și ridicându-l în sus, îl azvârle în
războiului, care s-ar fi născut chiar în lumea traco-getică, sulițe. Dacă – străpuns de sulițe – acesta moare, geții socot că
după informațiile lui Iordanes: „se spune că la ei s-a născut zeul le este binevoitor. Iar dacă nu moare, aduc învinuiri solului,
odinioară Marte, pe care plăsmuirea poeților l-a făcut zeu zicând că e un om ticălos și, după învinuirile aduse, trimit un altul,
căruia îi dau însărcinări încă fiind în viață. Aceiași traci, când tună
al războiului. […] «în cinstea» lui erau prizonierii omorâți, și fulgeră, trag cu săgețile în sus spre cer, și amenință divinitatea
socotindu-se că zeul războiului trebuie îmbunat prin văr- (care provoacă aceste fenomene) deoarece ei cred că nu există un
sare de sânge omenesc”. alt zeu în afară de al lor.”
Divinitatea feminină Bendis, specifică lumii tracice, (Herodot, Istorii)
este amintită de Herodot, fiind asemănătoare Artemisei B „Am subjugat «spune împăratul Traian» chiar pe acești geți,
grecești sau Dianei romane. Bendis a fost adorată și după cel mai războinic dintre toate neamurile ce au fost vreodată, nu
cucerirea romană, devenind Diana, printr-un fenomen numai din pricina vigorii trupului lor, dar și din aceea a învățături-
lor lui Zamolxe, care este la ei atât de mărit. Acesta le-a întipărit în
de tipul interpretatio romana, apoi, printr-o interpreta- inimă că ei nu mor, ci doar își schimbă locuința, și de aceea merg la
tio christiana s-a perpetuat până în vremurile noastre, sub moarte mai veseli decât în orice altă călătorie.”
forma Sânzienelor. (Iulian Apostatul, împărat roman, 361–363, Caesares)

1. Formulați, pe baza surselor A și B, un punct de vedere referi- 3. Precizați, pe baza sursei A, două informații referitoare la solul
tor la atitudinea traco-geților față de moarte, susținându-l cu câte trimis zeului Zamolxe.
o informație selectată din fiecare sursă. 4. Formulați, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la
2. Selectați, din sursa A, două informații aflate în relație de rolul lui Zamolxe în modelarea comportamentului războinic al ge-
cauzalitate, precizând rolul fiecăreia dintre cele două informații ților, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
(cauză, respectiv efect).