Page 28 - istorie-viii-b
P. 28
26 Unitatea 3. GETO-DACII
STUDIU DE CAZ
Histria
E
C
I
A
R
Z
A
A
F
O
N
E
|
N
I
{
L
I
C
I
O
A
N
E
L
O
N
R
C
|
A
O
C COLONIZAREA FENICIAN| {I COLONIZAREA GREAC|
A
G
Z
R
E
I
ŞTIAȚI CĂ... Colonizarea Grecii din Milet au împânzit
Marea Neagră cu coloniile lor, transfor-
l Histria înseamnă „situată lângă / pe Dunăre”,
de la numele latinesc al Dunării = Hister? mând Pontos Axeinos – Marea Neospitali-
l În urma campaniei lui Burebista, fortificațiile eră/Neagră, în Pontos Euxeinos – Marea Moneda cetății Histria.
Oceanul Histriei au fost distruse, iar o parte a cetățe- Ospitalieră. Pe litoralul vestic, în zona
Atlantic nilor s-a refugiat temporar. României de azi, au apărut coloniile Histria – Istros (657 î.Hr.), azi comuna
Istria, jud. Constanța, și Tomis – orașul Constanța (cca 590–560 î.Hr.). Dorie-
SCI}I
nii din Megara au înfruntat monopolul ionian din Pont, întemeind pe litoralul
APLICAȚII sudic Heracleea, colonie – apoikia – care a devenit, la rându-i, metropolă, prin
înființarea Callatisului (Mangalia), în vest (cca 530 î.Hr.).
Olbia
LIGURI
Metropole feniciene Perioada greacă (secolele VII–I î.Hr.) Conform tradi-
Massalia Olbia l Colonii feniciene Histria Chersones ției, regimul politic al metropolei a fost implementat și în
Tomis
Metropole grecești
IBERI Emporion ETRUSCI ILIRI Dun\rea Callatis Marea Neagr\ colonii. La Histria, conducerea oligarhică era exercitată
l Colonii grecești
Alalia ITALICI Dionysopolis (Pontul Euxin) de o familie de mari preoți ai lui Apollo Ietros – Tămă-
I. CORSICA TRACI Apollonia
Cumae Sinope duitorul. În secolul V î.Hr., sub influența Atenei, Histria a
Gades Hemeroscopion Byzantion Heracleea adoptat regimul democratic.
I. BALEARE Ischia
Abdera GETO-DACII Înfățișarea Histriei respecta tiparul obișnuit al polisu-
Sybaris Tarent
Tingis I. SARDINIA Crotona Chalcis FRIGIENI lui grec. Pe acropolă au fost ridicate sanctuare în stil ionic,
Selinunt Erix Megara Foceea pentru Zeus Polieus, patronul cetății, și pentru Afrodi-
Utica
Motya Naxos Corint Atena Milet ta, în stil doric pentru Apollo. Agora era înconjurată de
Cartagina Agrigent Siracuza
I. SICILIA edificii publice. Cartierele meșteșugarilor și ale comer-
cianților dădeau dimensiunile cetății înconjurate din se-
I. CRETA I. CIPRU colul VI î.Hr. cu ziduri de apărare. Dincolo de acestea se
Marea Mediteran\ Byblos întindea teritoriul rural – chora, cu așezări de agricultori
Sidon FENICIENI greci, în care s-au stabilit și geți. În momentul de apogeu
Tyr
A Cyrene Naucratis al dezvoltării sale, sec. V î.Hr., Histria a început să emită
monede de argint și de bronz, având pe revers simbolul
Coloniile greceşti de la malul Mării Negre. orașului: un vultur pe un delfin.
Evoluția Histriei a fost marcată de modificările de relief și de relații-
0 500 km EGIPTENI le cu diferitele populații care au pătruns în zonă. Cetatea a fost distrusă de
B sciți, macedoneni, geți, dar s-a refăcut mereu. În secolul III î.Hr., basileul
get Zalmodegicos percepea taxe de protecție, iar în secolul II î.Hr., basileul
Legend\ Metropole feniciene Colonii feniciene Metropole grece[ti Rhemaxos, din Muntenia de azi, îi salva pe histrieni de tâlharii conduși de
Colonii grece[ti
tracul Zoltes.
9
Mult mai dezastruoase au fost cutremurele și modificările liniei de coastă.
Aluviunile dunărene aduse de curenții maritimi și înălțarea treptată a uscatu-
lui au blocat accesul Histriei la mare, în locul golfului atrăgător de odinioară
apărând lacul Sinoe. Procesul s-a desfășurat lent, în secolele III î.Hr.–VII d.Hr.
Perioada romană (sec. I î.Hr.–VII) Sub stăpânire romană, declinul Histriei,
acum municipium de limbă greacă, a continuat, cu scurte perioade de înflorire.
1. Analizați sursele A și B și indicați punctul Orășelul a fost înzestrat cu terme, cu o piață – macellum–, apoi cu basilici
cardinal din care a fost făcută fotografia de la creștine. Cel mai important port al zonei a fost Tomis, capitala provinciei
sursa B. Argumentați-vă răspunsul.
2. Precizați stilul arhitectural în care se în- Scythia Minor. La mijlocul secolului al VII-lea, Histria, rămasă pe o fâșie de
cadrează coloana vizibilă în sursa B. stânci și nisip înconjurată de mlaștini, a fost abandonată.

