Page 28 - istorie-viii-b
P. 28

26           Unitatea 3. GETO-DACII

















                                            STUDIU DE CAZ
                                            Histria

                                  E
        C
       I
                              A
                                R
                             Z
                                   A

 A
   F
                     O
      N
    E

              |
            N

                  I
                 {
                       L
          I
                    C
                            I
                         O
          A
                           N
                                         E
 L
 O
 N
                                        R
                                             C
                                              |
                                           A
 O
 C COLONIZAREA  FENICIAN|  {I  COLONIZAREA  GREAC|
 A
                                      G
 Z

 R
 E
 I
        ŞTIAȚI CĂ...                       Colonizarea   Grecii din Milet au împânzit
                                           Marea Neagră cu coloniile lor, transfor-
        l  Histria înseamnă „situată lângă / pe Dunăre”,
         de la numele latinesc al Dunării = Hister?  mând Pontos Axeinos – Marea Neospitali-
        l  În urma campaniei lui Burebista, fortificațiile   eră/Neagră, în Pontos Euxeinos – Marea   Moneda cetății Histria.
 Oceanul   Histriei au fost distruse, iar o parte a cetățe-  Ospitalieră.  Pe  litoralul  vestic,  în  zona
 Atlantic  nilor s-a refugiat temporar.    României de azi, au apărut coloniile Histria – Istros (657 î.Hr.), azi comuna
                                           Istria, jud. Constanța, și Tomis – orașul Constanța (cca 590–560 î.Hr.). Dorie-
                                      SCI}I
                                           nii din Megara au înfruntat monopolul ionian din Pont, întemeind pe litoralul
                    APLICAȚII              sudic Heracleea, colonie – apoikia – care a devenit, la rându-i, metropolă, prin
                                                            înființarea Callatisului (Mangalia), în vest (cca 530 î.Hr.).
                                     Olbia
 LIGURI
           Metropole feniciene                             Perioada greacă (secolele VII–I î.Hr.)   Conform tradi-
 Massalia  Olbia  l Colonii feniciene  Histria  Chersones   ției, regimul politic al metropolei a fost implementat și în
                               Tomis
           Metropole grecești
 IBERI  Emporion  ETRUSCI  ILIRI  Dun\rea  Callatis  Marea Neagr\  colonii. La Histria, conducerea oligarhică era exercitată
          l Colonii grecești
 Alalia  ITALICI               Dionysopolis  (Pontul Euxin)  de o familie de mari preoți ai lui Apollo Ietros – Tămă-
 I. CORSICA         TRACI     Apollonia
  Cumae                                    Sinope           duitorul. În secolul V î.Hr., sub influența Atenei, Histria a
 Gades  Hemeroscopion    Byzantion   Heracleea              adoptat regimul democratic.
 I. BALEARE  Ischia
 Abdera        GETO-DACII                                      Înfățișarea Histriei respecta tiparul obișnuit al polisu-
  Sybaris  Tarent
 Tingis  I. SARDINIA  Crotona  Chalcis  FRIGIENI            lui grec. Pe acropolă au fost ridicate sanctuare în stil ionic,
 Selinunt  Erix  Megara      Foceea                         pentru Zeus Polieus, patronul cetății, și pentru Afrodi-
 Utica
 Motya  Naxos  Corint  Atena  Milet                         ta, în stil doric pentru Apollo. Agora era înconjurată de
 Cartagina  Agrigent  Siracuza
 I. SICILIA                                                 edificii publice. Cartierele meșteșugarilor și ale comer-
                                                            cianților dădeau dimensiunile cetății înconjurate din se-
                       I. CRETA       I. CIPRU              colul VI î.Hr. cu ziduri de apărare. Dincolo de acestea se
        Marea Mediteran\                  Byblos            întindea teritoriul rural – chora, cu așezări de agricultori
                                          Sidon  FENICIENI  greci, în care s-au stabilit și geți. În momentul de apogeu
                                           Tyr
         A      Cyrene            Naucratis                 al dezvoltării sale, sec. V î.Hr., Histria a început să emită
                                                            monede de argint și de bronz, având pe revers simbolul
        Coloniile greceşti de la malul Mării Negre.         orașului: un vultur pe un delfin.
                                              Evoluția  Histriei  a  fost  marcată  de  modificările  de  relief  și  de  relații-
 0  500 km                      EGIPTENI   le cu diferitele populații care au pătruns în zonă. Cetatea a fost distrusă de
                                     B     sciți, macedoneni, geți, dar s-a refăcut mereu. În secolul III î.Hr., basileul
                                           get Zalmodegicos percepea taxe de protecție, iar în secolul II î.Hr., basileul
 Legend\  Metropole feniciene  Colonii feniciene  Metropole grece[ti   Rhemaxos, din Muntenia de azi, îi salva pe histrieni de tâlharii conduși de
                                                       Colonii grece[ti
                                           tracul Zoltes.
 9
                                              Mult mai dezastruoase au fost cutremurele și modificările liniei de coastă.
                                           Aluviunile dunărene aduse de curenții maritimi și înălțarea treptată a uscatu-
                                           lui au blocat accesul Histriei la mare, în locul golfului atrăgător de odinioară
                                           apărând lacul Sinoe. Procesul s-a desfășurat lent, în secolele III î.Hr.–VII d.Hr.
                                           Perioada romană (sec. I î.Hr.–VII)   Sub stăpânire romană, declinul Histriei,
                                           acum municipium de limbă greacă, a continuat, cu scurte perioade de înflorire.
           1. Analizați sursele A și B și indicați punctul   Orășelul a fost înzestrat cu terme, cu o piață – macellum–, apoi cu basilici
        cardinal din care a fost făcută fotografia de la   creștine. Cel mai important port al zonei a fost Tomis, capitala provinciei
        sursa B. Argumentați-vă răspunsul.
           2. Precizați stilul arhitectural în care se în-  Scythia Minor. La mijlocul secolului al VII-lea, Histria, rămasă pe o fâșie de
        cadrează coloana vizibilă în sursa B.  stânci și nisip înconjurată de mlaștini, a fost abandonată.
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33