Page 76 - istorie-viii-b

74 Unitatea 8. ROMÂNIA MODERNĂ

LECȚIA 1
Formarea statului

romȃn modern: domnia

lui Alexandru Ioan Cuza

Înfrângerea revoluțiilor de la 1848 a dus la reinstaurarea regimurilor ab-
solutiste în Europa. Redeschiderea problemei orientale, prin Războiul Crimeii
(1853–1856), a creat posibilitatea punerii în discuție a obiectivului mișcării
unioniste românești.
CRONOLOGIE
Congresul de pace de la Paris A dezbătut pe larg problema româneas-
l 1856 Congresul de Pace de la Paris că. Ministrul de Externe francez, contele Walewski, a propus unirea Princi-
l 1857 constituirea Adunărilor ad-hoc patelor sub un prinț străin. Opoziția Austriei și a Imperiului Otoman a făcut
l 1858 Convenția de la Paris ca Tratatul de la Paris din martie 1856 să stabilească trecerea Principatelor
l 1859 24 ianuarie Unirea Principatelor Romȃne sub suzeranitate otomană şi garanția colectivă a marilor puteri și constituirea
• 1862 24 ianuarie prima Adunare legislativă unei comisii europene care să revizuiască legile fundamentale ale Principa-
telor. Se mai stabilea numirea a două adunări ad-hoc, prin care românii să
DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA fie consultați în problema unirii. Alegerile pentru Adu-
nările ad-hoc au fost organizate în primăvara anului
(1820–1873) 1857 de către caimacami numiți de Imperiul Oto-
Domnitor al Principa- man. Sprijinit de Austria și Imperiul Otoman, ca- La 5 ianuarie
telor Unite Moldova maicamul Nicolae Vogoride a falsificat alegerile 1859, Adunarea
și Țara Românească, pentru Adunările ad-hoc din Moldova. Unioniș- Electivă de la Iași l-a
1859–1866, considerat ales ca domn al Moldovei
întemeietorul statului tii au organizat acțiuni de protest, iar colonelul pe Alexandru Ioan Cuza, iar
modern român. Alexandru Ioan Cuza și-a dat demisia din func- la 24 ianuarie 1859 a fost
ția de pârcălab de Galați. ales domn și de către
Adunarea Electivă a
Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc de la Iași și Bu- Țării Românești.
curești susțineau unirea, prinț străin, autonomie,
neutralitate și Adunare reprezentativă. Reprezen-
BARBU CATARGIU tanții marilor puteri au elaborat în timpul Conferinței de
la Paris din august 1858 Convenția de la Paris, document cu valoare de lege
(1807–1862) fundamentală pentru Principate.
Om politic conserva-
tor, întȃiul prim-minis- Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) Până în septembrie
tru al guvernului unic 1859, prin intermediul diplomaților trimiși în capitalele europene, Cuza a
al Ro mȃniei la 22 ianu- convins marile puteri să recunoască dubla alegere, acționând concomitent
arie 1862. A fost asasi- pentru unirea administrativă: unificarea vămilor, armatei, monedei și te-
nat la 8 iunie 1862, sub legrafului. Pentru desăvârșirea unirii, a mers la Constantinopol și l-a con-
clopotnița de pe Dea-
lul Mi tropoliei, crimă vins pe sultan să emită firmanul din decembrie 1861, prin care se recunoștea
neelucidată pȃnă ȋn zi- unirea politică deplină, dar numai pe timpul domniei lui Cuza. Cele mai im-
lele noastre. portante reforme au fost adoptate în timpul guvernării Mihail Kogălniceanu
(1863–1865) și au contribuit la modernizarea societății românești. Pentru a
ŞTIAȚI CĂ... putea elabora legea agrară, Cuza a hotărât dizolvarea Adunării și menține-
rea guvernului. În urma loviturii de stat din 2 mai 1864, au crescut atribuțiile
l Elena Cuza, soția domnitorului Alexandru Ioan domnitorului prin elaborarea Statutului dezvoltător al Convenției de la Paris.
Cuza, a fost prima Doamnă din istoria noastră
care a luptat pentru drepturile femeilor, pen- Noul regim politic a fost recunoscut de către marile puteri. Nemulțumiți de
tru educația și participarea lor ȋn politică? regimul autoritar, membrii „monstruoasei coaliții” l-au forțat să abdice în
l Codul Civil al lui Cuza a rămas în vigoare, cu noaptea de 10/11 februarie 1866. S-a constituit o locotenență domnească, for-
modificări, până la 1 octombrie 2011? mată din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie.