Page 73 - istorie-viii-b

Unitatea 7. LUMEA ROMÂNEASCĂ
PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI 71
AL XIX-LEA
Cum călătorim în DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR

lumea românească

prin intermediul

discursului istoric

Tradiții politice şi culturale ȋn spațiul romȃnesc
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în spațiul românesc a avut loc o inter-
ferență culturală între Orient și Occident, manifestată prin intermediul elitelor.
Influența Orientului s-a manifestat în Principate, ca urmare a domniilor fa-
nariote, prin cultura neo-greacă. În ciuda regimului fanariot, în 1818 Gheorghe
Lazăr a înființat la București prima școală românească.

Modernizarea politică a spațiului românesc a început după Revoluția
din 1821 condusă de către Tudor Vladimirescu, când domniile fanariote au fost
înlocuite cu domnii pământene, dar, mai ales, odată cu elaborarea Regulamen-
telor Organice, care prevedeau principii moderne.
Anul revoluționar 1848 a închegat o nouă elită, numită generația paşoptistă,
care a contribuit la întărirea conștiinței naționale a poporului român. Pașoptiș- Romȃnia revoluționară,
tii au avut o concepție unitară asupra spațiului românesc, fapt oglindit de apa- tablou de C.D. Rosenthal (1820–1851).
riția ziarului România, în 1843, cât și de viziunea unității naționale din opera lui
Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai Voievod Viteazul. În 1845, Nicolae Bălcescu
și transilvăneanul August Treboniu Laurian puneau bazele primei reviste de is-
torie românească, Magazin istoric pentru Dacia.
Efervescența revoluționară a anului 1848 s-a manifestat pe plan literar în
publicarea a două poeme ale lui Vasile Alecsandri, Deşteptarea României și Hora
Ardealului, iar Andrei Mureșanu a publicat poemul Un răsunet, cunoscut ca Deş-
teaptă-te române!, devenit imnul național al României, pe muzica lui Anton
Pann.

Generația paşoptistă a creat și un alt simbol național: tricolorul. Prin de-
cretul din 26 iunie 1848, guvernul revoluționar al Țării Românești a stabilit ca
steagul cu culorile roșu, galben, albastru, așezate orizontal, să fie simbolul na-
țiunii române. Pe mijloc era înscrisă deviza Dreptate, Frăție. Dispunerea culorilor
pe verticală, cu culoarea albastră lângă lance, s-a hotărât în anul 1867.
Pe lângă literatură, mișcarea pașoptistă a însuflețit și artele plastice, evi-
dențiate în operele pictorilor Ioan Negulici, Barbu Iscovescu sau Constantin
Rosenthal. Modernizarea din prima jumătate a secolului al XIX-lea s-a realizat
însă prin acomodarea la ritmul și contextul împrejurărilor internaționale. Când
acestea au fost mai favorabile, și procesul de modernizare a fost mai alert, dar
s-a încetinit când condițiile externe s-au împotrivit. Acest fapt se observă după
înfrângerea revoluției pașoptiste, când oamenii politici ai vremii vedeau rezol-
varea problemelor românești cu prudență.
Cu toate acestea, contextul internațional din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea a creat posibilitatea constituirii statului național român modern, în
timpul domniilor lui Alexandru Ioan Cuza și Carol de Hohenzollern. Avram Iancu, tablou realizat
de Barbu Iscovescu (1808–1854).

ANDREI MUREŞANU (1816–1863) ANTON PANN (1796–1854)
Poet și revoluționar Poet, profesor și com-
transilvănean. A stu- pozitor de muzică reli-
diat filosofia și teolo- gioasă, folclorist, lite-
gia greco-catolică la rat și publicist, com-
Blaj. A publicat poezie pozitor al muzicii im-
ȋn revista Foaie pentru nului național al Ro-
minte, inimă şi literatu- mâniei. Supranumit de
ră. S-a numărat printre Mihai Eminescu, în po-
conducătorii Revoluți- emul Epigonii, „finul
ei de la 1848–1849 din Pepelei, cel isteț ca un
Transilvania. proverb”.