Page 73 - istorie-viii-b
P. 73

Unitatea 7. LUMEA ROMÂNEASCĂ
                                                                               PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI   71
                                                                               AL XIX-LEA
        Cum călătorim în                                DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR

        lumea românească

        prin intermediul

        discursului istoric


        Tradiții politice şi culturale ȋn spațiul romȃnesc
        În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în spațiul românesc a avut loc o inter-
        ferență culturală între Orient și Occident, manifestată prin intermediul elitelor.
           Influența Orientului s-a manifestat în Principate, ca urmare a domniilor fa-
        nariote, prin cultura neo-greacă. În ciuda regimului fanariot, în 1818 Gheorghe
        Lazăr a înființat la București prima școală românească.

        Modernizarea politică a spațiului românesc a început după Revoluția
        din 1821 condusă de către Tudor Vladimirescu, când domniile fanariote au fost
        înlocuite cu domnii pământene, dar, mai ales, odată cu elaborarea Regulamen-
        telor Organice, care prevedeau principii moderne.
           Anul revoluționar 1848 a închegat o nouă elită, numită generația paşoptistă,
        care a contribuit la întărirea conștiinței naționale a poporului român. Pașoptiș-  Romȃnia revoluționară,
        tii au avut o concepție unitară asupra spațiului românesc, fapt oglindit de apa-  tablou de C.D. Rosenthal (1820–1851).
        riția ziarului România, în 1843, cât și de viziunea unității naționale din opera lui
        Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai Voievod Viteazul. În 1845, Nicolae Bălcescu
        și transilvăneanul August Treboniu Laurian puneau bazele primei reviste de is-
        torie românească, Magazin istoric pentru Dacia.
           Efervescența revoluționară a anului 1848 s-a manifestat pe plan literar în
        publicarea a două poeme ale lui Vasile Alecsandri, Deşteptarea României și Hora
        Ardealului, iar Andrei Mureșanu a publicat poemul Un răsunet, cunoscut ca Deş-
        teaptă-te  române!,  devenit  imnul  național  al  României,  pe  muzica  lui  Anton
        Pann.

        Generația paşoptistă a creat și un alt simbol național: tricolorul. Prin de-
        cretul din 26 iunie 1848, guvernul revoluționar al Țării Românești a stabilit ca
        steagul cu culorile roșu, galben, albastru, așezate orizontal, să fie simbolul na-
        țiunii române. Pe mijloc era înscrisă deviza Dreptate, Frăție. Dispunerea culorilor
        pe verticală, cu culoarea albastră lângă lance, s-a hotărât în anul 1867.
           Pe lângă literatură, mișcarea pașoptistă a însuflețit și artele plastice, evi-
        dențiate  în  operele  pictorilor  Ioan  Negulici,  Barbu  Iscovescu  sau  Constantin
        Rosenthal. Modernizarea din prima jumătate a secolului al XIX-lea s-a realizat
        însă prin acomodarea la ritmul și contextul împrejurărilor internaționale. Când
        acestea au fost mai favorabile, și procesul de modernizare a fost mai alert, dar
        s-a încetinit când condițiile externe s-au împotrivit. Acest fapt se observă după
        înfrângerea revoluției pașoptiste, când oamenii politici ai vremii vedeau rezol-
        varea problemelor românești cu prudență.
           Cu toate acestea, contextul internațional din a doua jumătate a secolului al
        XIX-lea  a  creat  posibilitatea  constituirii  statului  național  român  modern,  în
        timpul domniilor lui Alexandru Ioan Cuza și Carol de Hohenzollern.         Avram Iancu, tablou realizat
                                                                                 de Barbu Iscovescu (1808–1854).



                                                 ANDREI MUREŞANU (1816–1863)       ANTON PANN (1796–1854)
                                                                Poet  și  revoluționar            Poet, profesor și com-
                                                                transilvănean.  A  stu-           pozitor de muzică reli-
                                                                diat  filosofia  și  teolo-       gioasă,  folclorist,  lite-
                                                                gia  greco-catolică  la           rat  și  publicist,  com-
                                                                Blaj.  A  publicat  poezie        pozitor  al  muzicii  im-
                                                                ȋn revista Foaie pentru           nului  național  al  Ro-
                                                                minte, inimă şi literatu-         mâniei. Supranumit de
                                                                ră. S-a numărat printre           Mihai Eminescu, în po-
                                                                conducătorii  Revoluți-           emul  Epigonii,  „finul
                                                                ei de la 1848–1849 din            Pepelei, cel isteț ca un
                                                                Transilvania.                     proverb”.
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78