Page 77 - istorie-viii-b
P. 77

Unitatea 8. ROMÂNIA MODERNĂ    75


                                     APLICAȚII                                      CITIȚI ȘI RĂSPUNDEȚI
           A Convenția de la Paris, 1858.                                        C  ,,Un  bărbat  de  statură  mijlocie,  ȋnsă
                                                                              arătos,  cu  o  ȋnfățișare  plăcută  și  ademeni-
                                                                              toare. Manierele lui erau distinse, ceea ce nu
              prevederi şi urmări pozitive            neajunsuri
                                                                              puțin ȋi ajuta ȋn izbȃnzile sale diplomatice.”
           instituții comune: Comisia Centrală și   nu lua în calcul unirea definitivă a românilor, ci   (D. Bolintineanu, Viața lui Cuza)
         Înalta Curte de Casație (sediul la Focșani);   doar o unire parțială, consacrată prin expresia
            miliție (armată) comună condusă   „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”  D  „[Cuza]  era  un  om  simpatic  și  inteli-
            alternativ de cele două principate                                gent, avȃnd replica promptă și ascuțită. Chiar
                                                                              și slăbiciunile sale – nu disprețuia, mai ales
           principii moderne: separarea puterilor                             nu disprețuise ȋn tinerețile sale, un pahar de
          în stat, desființarea privilegiilor de clasă,                       vin  bun  și  omagia  sexul  frumos  –  erau  din
                                                                              acelea pe care contemporanii le priveau cu
         egalitatea în fața legii, libertatea individuală                     ȋngăduință. Pe de altă parte, nu era nici un
                                                                              ambițios doritor de a face, cu orice preț, ca-
                                                                              rieră și nici nu umbrea pe ceilalți prin mari
            B  Principalele  măsuri  adopta-                                  ȋnsușiri  de  orator  –  ca  M.  Kogălniceanu,  de
         te  de  guvernarea  Mihail  Kogălni-                                 talent – ca Alecsandri sau de prestigiu – ca
         ceanu (1863–1865).                                                   Negri. I se cunoștea firea dezinteresată: nu se
                                                                              folosise niciodată de slujbe spre a face avere
                                                                              ca alții.”
                                                                                 (Caracterizare făcută domnitorului Cuza
         l  Legea secularizării averilor mănăstirești Proprietățile mănăstirilor tre-   de către istoricul C.C. Giurescu)
          ceau în proprietatea statului.
         l  Legea agrară Emanciparea țăranilor clăcași prin despăgubire și împro-  E „Se imputau domnului [Cuza] patima
          prietărirea lor pe loturile aflate în folosință, în funcție de numărul de vite.  jocului. El nu mai juca decȃt jocuri ordinare
                                                                              cu amicii, de cȃnd se numise domn. Ȋl acu-
         l  Legea instrucțiunii publice Învățământ primar gratuit și obligatoriu.  zau de mȃndrie. Ȋn casă era amabil cu toți;
                                                                              ȋi punea pe toți să șeadă, le permitea să fu-
         l  Legea organizării armatei Obligativitatea serviciului militar.
                                                                              meze, să rȃdă. Ȋl acuzau de băutură; nu bea
         l  Codul Civil și Codul Penal Ambele au modernizat sistemul juridic românesc.  decȃt apă la masă și un lichior după masă.
                                                                              Ȋl acuzau de patima pentru femei. Nu a des-
                                                                              părțit niciun bărbat de femeia sa; nu a făcut
           1. Exprimați-vă o opinie argumentată cu privire la informațiile oferite de   să plȃngă nicio mamă pentru fiica sa răpită.”
        către sursa A.                                                                 (D. Bolintineanu, Viața lui Cuza)
           2. Precizați câte o cauză și câte un efect pentru cel puțin două măsuri pre-
        văzute în sursa B.

           PROIECT     Alexandru Ioan Cuza – luminile și umbrele unei domnii


                    Durata proiectului: (2–3 ore pentru lucru în grup + timp pentru cercetare individuală/acasă + 1 oră prezentări)
             I. Introducere și obiective. Proiectul urmărește explorarea mai   adresa domniei sale. Folosiți un limbaj academic, bazat pe fapte și
          multor fațete ale personalității domnitorului Alexandru Ioan Cuza   interpretări istorice echilibrate.
          prin prisma unor surse variate. La finalul proiectului, elevii vor fi   Grupa 3: Profesorii de istorie. Veți elabora un discurs despre
          capabili  să  își  dezvolte  abilități  de  cercetare,  selecție  și  sinteză   Al. I. Cuza, pe care îl veți prezenta elevilor clasei la ora de istorie.
          a informației, de prezentare orală și de susținere argumentată a   Cerințe:  Discursul  trebuie  să  fie  clar,  concis  și  informativ.  Puteți
          propriei opinii despre o personalitate istorică, pe baza unor dovezi.  pune  accent  pe  aspecte-cheie  ale  domniei  sale,  reformele  sale
                                                            sau chiar pe o analiză a caracterului său, folosind informații din
             II. Resurse necesare.  Ilustrațiile  din  manual,  informațiile  din   sursele puse la dispoziție. Trebuie să fie adaptat pentru a capta
          lecția studiată în clasă despre domnia lui Al. I. Cuza, sursele C, D, E   atenția colegilor.
          și surse suplimentare.
                                                               Grupa 4: Bloggerii. Veți crea un text despre domnitorul Al. I.
             III. Organizarea și sarcini pe grupe. Clasa se va împărți în patru   Cuza, pe care îl veți posta pe site-ul personal al unui blogger de
          grupe, fiecare cu o sarcină distinctă.            istorie. Cerințe: Alegeți o perspectivă originală și unghi de abordare
                                                            care ar atrage cititorii unui blog. Folosiți un limbaj mai accesibil
             Grupa  1:  Jurnaliștii.  Veți  redacta  o  știre  pentru  un  ziar  din   și informal, dar cu respect față de adevărul istoric. Puteți include
          secolul  al  XIX-lea,  despre  domnitorul  Al.  I.  Cuza.  Alegeți  un   opinii personale argumentate și întrebări retorice pentru cititori.
          eveniment important din domnia sa sau un aspect al personalității   IV.  Prezentarea  și  evaluarea.  Toate  cele  patru  grupe  vor
          sale. Cerințe: Titlu captivant; respectați structura unei știri: ce, cine,   prezenta textele create în fața clasei. Fiecare membru al grupului
          unde, când, de ce. Folosiți un limbaj specific presei din epocă.
                                                            trebuie să contribuie la prezentare. La finalul prezentărilor, fiecare
             Grupa 2: Istoricii. Veți elabora un text istoric complex și obiectiv   elev va exprima argumentat o opinie, în scris, despre domnitorul
          privind personalitatea lui Al. I. Cuza și rolul său în istoria României.   Alexandru  Ioan  Cuza.  Această  opinie  trebuie  să  se  bazeze  pe
          Cerințe:  Analizați  critic  informațiile  din  manual  și  din  sursele  C,   informațiile acumulate din lecție, din materialele sursă (C, D, E) și
          D, E. Prezentați realizările și, eventual, provocările sau criticile la   din prezentările colegilor.
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82