Page 77 - istorie-viii-b
P. 77
Unitatea 8. ROMÂNIA MODERNĂ 75
APLICAȚII CITIȚI ȘI RĂSPUNDEȚI
A Convenția de la Paris, 1858. C ,,Un bărbat de statură mijlocie, ȋnsă
arătos, cu o ȋnfățișare plăcută și ademeni-
toare. Manierele lui erau distinse, ceea ce nu
prevederi şi urmări pozitive neajunsuri
puțin ȋi ajuta ȋn izbȃnzile sale diplomatice.”
instituții comune: Comisia Centrală și nu lua în calcul unirea definitivă a românilor, ci (D. Bolintineanu, Viața lui Cuza)
Înalta Curte de Casație (sediul la Focșani); doar o unire parțială, consacrată prin expresia
miliție (armată) comună condusă „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei” D „[Cuza] era un om simpatic și inteli-
alternativ de cele două principate gent, avȃnd replica promptă și ascuțită. Chiar
și slăbiciunile sale – nu disprețuia, mai ales
principii moderne: separarea puterilor nu disprețuise ȋn tinerețile sale, un pahar de
în stat, desființarea privilegiilor de clasă, vin bun și omagia sexul frumos – erau din
acelea pe care contemporanii le priveau cu
egalitatea în fața legii, libertatea individuală ȋngăduință. Pe de altă parte, nu era nici un
ambițios doritor de a face, cu orice preț, ca-
rieră și nici nu umbrea pe ceilalți prin mari
B Principalele măsuri adopta- ȋnsușiri de orator – ca M. Kogălniceanu, de
te de guvernarea Mihail Kogălni- talent – ca Alecsandri sau de prestigiu – ca
ceanu (1863–1865). Negri. I se cunoștea firea dezinteresată: nu se
folosise niciodată de slujbe spre a face avere
ca alții.”
(Caracterizare făcută domnitorului Cuza
l Legea secularizării averilor mănăstirești Proprietățile mănăstirilor tre- de către istoricul C.C. Giurescu)
ceau în proprietatea statului.
l Legea agrară Emanciparea țăranilor clăcași prin despăgubire și împro- E „Se imputau domnului [Cuza] patima
prietărirea lor pe loturile aflate în folosință, în funcție de numărul de vite. jocului. El nu mai juca decȃt jocuri ordinare
cu amicii, de cȃnd se numise domn. Ȋl acu-
l Legea instrucțiunii publice Învățământ primar gratuit și obligatoriu. zau de mȃndrie. Ȋn casă era amabil cu toți;
ȋi punea pe toți să șeadă, le permitea să fu-
l Legea organizării armatei Obligativitatea serviciului militar.
meze, să rȃdă. Ȋl acuzau de băutură; nu bea
l Codul Civil și Codul Penal Ambele au modernizat sistemul juridic românesc. decȃt apă la masă și un lichior după masă.
Ȋl acuzau de patima pentru femei. Nu a des-
părțit niciun bărbat de femeia sa; nu a făcut
1. Exprimați-vă o opinie argumentată cu privire la informațiile oferite de să plȃngă nicio mamă pentru fiica sa răpită.”
către sursa A. (D. Bolintineanu, Viața lui Cuza)
2. Precizați câte o cauză și câte un efect pentru cel puțin două măsuri pre-
văzute în sursa B.
PROIECT Alexandru Ioan Cuza – luminile și umbrele unei domnii
Durata proiectului: (2–3 ore pentru lucru în grup + timp pentru cercetare individuală/acasă + 1 oră prezentări)
I. Introducere și obiective. Proiectul urmărește explorarea mai adresa domniei sale. Folosiți un limbaj academic, bazat pe fapte și
multor fațete ale personalității domnitorului Alexandru Ioan Cuza interpretări istorice echilibrate.
prin prisma unor surse variate. La finalul proiectului, elevii vor fi Grupa 3: Profesorii de istorie. Veți elabora un discurs despre
capabili să își dezvolte abilități de cercetare, selecție și sinteză Al. I. Cuza, pe care îl veți prezenta elevilor clasei la ora de istorie.
a informației, de prezentare orală și de susținere argumentată a Cerințe: Discursul trebuie să fie clar, concis și informativ. Puteți
propriei opinii despre o personalitate istorică, pe baza unor dovezi. pune accent pe aspecte-cheie ale domniei sale, reformele sale
sau chiar pe o analiză a caracterului său, folosind informații din
II. Resurse necesare. Ilustrațiile din manual, informațiile din sursele puse la dispoziție. Trebuie să fie adaptat pentru a capta
lecția studiată în clasă despre domnia lui Al. I. Cuza, sursele C, D, E atenția colegilor.
și surse suplimentare.
Grupa 4: Bloggerii. Veți crea un text despre domnitorul Al. I.
III. Organizarea și sarcini pe grupe. Clasa se va împărți în patru Cuza, pe care îl veți posta pe site-ul personal al unui blogger de
grupe, fiecare cu o sarcină distinctă. istorie. Cerințe: Alegeți o perspectivă originală și unghi de abordare
care ar atrage cititorii unui blog. Folosiți un limbaj mai accesibil
Grupa 1: Jurnaliștii. Veți redacta o știre pentru un ziar din și informal, dar cu respect față de adevărul istoric. Puteți include
secolul al XIX-lea, despre domnitorul Al. I. Cuza. Alegeți un opinii personale argumentate și întrebări retorice pentru cititori.
eveniment important din domnia sa sau un aspect al personalității IV. Prezentarea și evaluarea. Toate cele patru grupe vor
sale. Cerințe: Titlu captivant; respectați structura unei știri: ce, cine, prezenta textele create în fața clasei. Fiecare membru al grupului
unde, când, de ce. Folosiți un limbaj specific presei din epocă.
trebuie să contribuie la prezentare. La finalul prezentărilor, fiecare
Grupa 2: Istoricii. Veți elabora un text istoric complex și obiectiv elev va exprima argumentat o opinie, în scris, despre domnitorul
privind personalitatea lui Al. I. Cuza și rolul său în istoria României. Alexandru Ioan Cuza. Această opinie trebuie să se bazeze pe
Cerințe: Analizați critic informațiile din manual și din sursele C, informațiile acumulate din lecție, din materialele sursă (C, D, E) și
D, E. Prezentați realizările și, eventual, provocările sau criticile la din prezentările colegilor.

