Page 115 - istorie-viii-l

UNITATEA IX STUDIU DE CAZ

VIAȚA COTIDIANĂ ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST

Regimul comunist a încercat să controleze fiecare
aspect al vieții cetățenilor țării, marcată de restricții
și lipsuri materiale. Românii nu se puteau exprima
în mod liber, deoarece orice persoană care încerca să
critice putea fi arestată de Securitate. Presa, televizi-
unea și radioul erau cenzurate, elevii și studenții erau
înregimentați în organizații care le gestionau timpul
liber. Sate întregi au fost mutate la oraș și cartiere de
case au fost dărâmate, lăsând loc pentru construirea
unor blocuri impersonale. Manifestările religioase
erau îndeaproape supravegheate, regimul comunist
încercând să promoveze educația ateistă prin orice Blocuri în orașul Onești (carte poștală din anii 1960)
mijloc. Regimul a intervenit chiar și în viața persona-
lă a femeilor, introducând măsuri privitoare la con-
trolul nașterilor.
Nicolae Ceaușescu a declarat, sfidător, că va achi-
ta datoria externă până în 1990. Pentru a realiza
acest lucru, a introdus o serie de măsuri de austeri-
tate, precum raționalizarea alimentelor, a benzinei și
a curentului electric sau limitarea încălzirii locuințe-
lor. În aprilie 1989, presa a anunțat că s-a achitat da-
toria externă, însă costul a fost plătit de românii care
stăteau în frig, la cozi lungi pentru a obține alimente Pionieri la defilare (23 august 1974)
și se temeau să spună ce gândesc.
Mulți cetățeni au căutat un refugiu în cultură, lite-
ratură, artă, muzică.

Coadă la ulei (Bucur Obor, 1985)
1. Privește cu atenție imaginile de mai sus. Ce
aspecte ale vieții cotidiene evocă acestea?

2. Citește sursa și răspunde cerinței:
„Frigul din casele românești (care a culminat
în acea iarnă de pomină din 1984-1985) se extin-
Istoria altfel dea în sălile de concert, astfel că devenise un obi-
cei ca orchestranții să cânte cu mânuși de lână
Musicalul Astă seară stau acasă, text Toni Grecu și Doru
Antonesi, muzică Nicu Alifantis, a fost un one-man show fără degete, sau ca vreun pianist solist temerar
interpretat de regretatul actor Ștefan Iordache. Premiera a să plaseze un reșou sau aerotermă în proximita-
avut loc în noiembrie 1988. Deși inițial a trecut de cenzură, tea claviaturii.” (Ioana Pârvulescu, Și eu am trăit
spectacolul a fost în cele din urmă suspendat. în comunism)
„Personajul principal al acestei povești era un român Imaginează-ți că ești un artist care trebuie să
oarecare din clasa de jos. Prin el nu făceam altceva decât cânte în condițiile descrise mai sus. Scrie un scurt
să exprimăm uriașa nemulțumire a unei mari mulțimi de jurnal, de cinci-șase rânduri, în care să descrii cum
oameni, chinuiți de frig, de teamă, de foame și de o propa- te-ai simți și cum te-ai pregăti pentru spectacol.
gandă idioată.” (Toni Grecu)

ROMÂNIA SECOLELOR XX-XXI 113