Page 69 - istorie-viii-l

UNITATEA VI LECȚIA 3

CONSECINȚE POZITIVE Deși domniile fanariote au fost adesea asociate
cu fiscalitatea excesivă și corupția, ele au avut și consecințe pozitive, con-
tribuind la deschiderea societății românești către influențele occidentale.
Principatele au rămas sub suzeranitatea otomană, dar nu au fost trans-
formate în pașalâcuri, păstrându-și autonomia administrativă. În aceas-
tă perioadă, s-au înființat primele consulate străine la București și Iași,
facilitând legăturile comerciale și diplomatice cu Marile Puteri europene.
Totodată, unii domni fanarioți, inspirați de ideile iluministe și de modelul
despotismului luminat, au inițiat reforme menite să modernizeze societa-
tea. Acestea au vizat domenii precum administrația, justiția și economia,
contribuind la centralizarea autorității și la îmbunătățirea organizării sta-
tale. În sfera culturală, s-au înființat școli, tipografii și academii, iar limba
română a început să câștige teren ca limbă de cultură și administrație, pu-
nând bazele evoluției moderne a Principatelor. Printre cei mai importanți
domni fanarioți se numără Constantin Mavrocordat și Alexandru Ipsilanti.

CONSTANTIN MAVROCORDAT Cel mai important domn fanariot re- Domnița Elena, fiica lui
formator a fost Constantin Mavrocordat, care a domnit de șase ori în Mihai Suțu, ultimul domn fanariot
Țara Românească și de patru ori în Moldova între 1730 și 1769. Con-
tinuând politica lui Constantin Brâncoveanu, el a reformat sistemul „În îmbrăcăminte, în mobilier, în
fiscal, reducând numărul dărilor la patru pe an (înainte erau în jur de viața socială, chiar în alimentație, to-
40, în Moldova peste 70) și a introdus sistemul plății lunare a tuturor nul îl dă capitala împărăției turcești,
de unde vin domnii, cu rudele și an-
demnitarilor, de la marii dregători până la ciocoi. Cea mai importantă turajul lor, cu luxul și creditorii lor, cu
reformă a fost desființarea, în ambele Țări Române, a șerbiei sau ru- garda care-i păzește. Numele țesătu-
mâniei, adică a dependenței personale a țăranilor față de boieri. rilor – de bumbac, de mătase, de fir –
sunt, în marea lor majoritate, turcești;
tot așa numele covoarelor, al multora
„În anul 1808, se construiește pe partea dinspre Dâmbovi- din obiectele de podoabă și al giuva-
ța a uliței Curtea Veche, chiar în incinta reședinței domnești de ierelor. Costumele curții, ale boierilor
odinioară, unul din hanurile vestite ale Bucureștilor, Hanul lui și chiar ale negustorilor imită pe cele
Manuc. Cel care-l construiește, foarte bogatul armean Emanuel constantinopolitane; felul de primire,
Mârzaian, cunoscut mai ales sub numele de Manuc-bei, izbutise mâncărurile alese, legumele de soi,
să fie în excelente relații atât cu turcii, cât și cu rușii; în timpul anumite dulcețuri, prăjituri și zaharica-
războiului din 1806-1812 a adus servicii apreciabile și bine răs- lele, o seamă de băuturi sunt aidoma
plătite ambelor părți; în hanul lui s-au purtat de altfel tratative ca pe țărmurile Bosforului.” (Constantin
diplomatice.” (Constantin C Giurescu, Istoria Bucureștilor) C. Giurescu, Istoria Bucureștilor)

Curtea Hanului lui Manuc din București, în 1841 (litografie de Michel Bouquet)

MODERNITATEA TIMPURIE 67