Page 71 - istorie-viii-l
P. 71

UNITATEA VI                                         STUDIU DE CAZ

               ȘCOALA ARDELEANĂ.
                SUPPLEX LIBELLUS

                    VALACHORUM


           Începând din 1744, cu memoriul episcopului
        Inocențiu Micu-Klein, intitulat Supplex Libellus, și
        până la Memorandumul din 1892, elitele românești
        au trimis aproape o sută de petiții și scrisori politice
        autorităților  austriece  și  transilvănene  pentru  a-și
        exprima nemulțumirile și cerințele.
           În acest context s-a format  Școala Ardeleană,
        un curent intelectual și cultural important din Tran-  Supplex,
                                                             pagina de titlu
        silvania, care a apărut în a doua jumătate a seco-   (Cluj, 1791)
        lului al XVIII-lea și s-a manifestat în special prin
        promovarea unui ideal național românesc. Printre
        reprezentanții săi de seamă s-au numărat Gheorghe
        Șincai, Petru Maior, Samuil Micu, Ignațiu Darabant,    Școala Ardeleană
                                                                   (sculptură de
        Ioan Piuariu-Molnar, Ion Budai-Deleanu. În lucrări-     Romulus Ladea)
        le lor, aceștia au susținut ideea originii latine a po-
        porului român și a limbii române, cerând scrierea
        cu alfabet latin.
           Supplex Libellus Valachorum a fost un memoriu         1. Citește sursa de mai jos și răspunde cerințelor:
                                                                 „Drept aceea, Națiunea română, rugătoare și umi-
        trimis în 1791 împăratului Leopold al II-lea de către     lă, vine la tronul Majestății Voastre și, cu venerația
        românii din Transilvania. Acesta a fost semnat de     și supunerea cuvenită, se roagă și cere următoarele:
        „credincioșii săi supuși”, adică de clerul, nobilimea,
        militarii și orășenii din întreaga națiune română, fi-   Ca numirile odioase și pline de ocară: tolerați,
        ind o inițiativă a Școlii Ardelene.                   admiși, nesocotiți între Stări și altele de acest fel,
           În primul rând, Supplex Libellus Valachorum defi-  care (...) au fost întipărite fără drept și fără lege (pe
        nea clar și modern ce înseamnă „națiunea română”,     fruntea) națiunii române, acum să fie cu totul în-
                                                              depărtate, revocate și desființate în chip public, ca
        adică toți românii, indiferent de religie sau statut
        social. Apoi, memoriul conținea revendicări politi-   nedemne și nedrepte, și astfel, prin îndurarea Ma-
        ce bazate pe dreptul natural, care spune că oamenii   jestății Voastre Preasacre, națiunea română să fie
        au anumite libertăți ce nu trebuie încălcate. De ase-  repusă în folosința tuturor drepturilor civile.” (Da-
                                                              vid Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din isto-
        menea, se baza pe dreptul istoric, arătând că româ-   ria formării națiunii române)
        nii sunt cea mai veche și mai numeroasă populație
        din Transilvania (60% din totalul populației, adică      a. Realizează o diagramă în care să compari ce-
        aproximativ un milion din 1,7 milioane) și că au avut     rințele exprimate în memoriu cu răspunsurile pe
        în trecut drepturi cetățenești, pe care le-au pierdut   care autoritățile imperiale le-ar putea da. Poți inclu-
                                                              de posibile argumente din ambele părți.
        ulterior.                                                b. Într-o discuție de grup, analizează motivele
           Se cerea înlăturarea denumirii jignitoare de „to-
        lerați”, care le fusese atribuită românilor, egalitatea   pentru care românii din Transilvania s-au simțit ne-
        acestora cu celelalte națiuni transilvănene și repre-  dreptățiți. Ce aspecte ale vieții lor erau afectate de
        zentarea politică a românilor pe criteriul proporți-  discriminarea etnică și socială? Cum au încercat să
                                                              schimbe acest sistem?
        onalității. În loc să ofere o soluție favorabilă, împă-
        ratul Leopold al II-lea a refuzat să acorde românilor
        drepturi politice egale și nu a răspuns favorabil ce-    2. Joc de rol: Împărțiți clasa în două grupuri. Un
        rințelor de recunoaștere a statutului lor național.   grup va reprezenta „națiunea română” care cere
        Deși nu au avut un succes imediat, aceste cereri ale   drepturi civile și va pregăti un discurs pentru a-l
                                                              prezenta împăratului Leopold al II-lea. Celălalt grup
        românilor au contribuit la conștientizarea proprii-   va juca rolul autorităților austriece. După fiecare
        lor drepturi și la consolidarea sentimentului nați-
        onal, care va continua să se manifeste în deceniile   prezentare, grupul autorităților va argumenta de ce
        următoare, în special în mișcările naționale din se-  sau de ce nu ar accepta revendicările, iar grupul ro-
        colul al XIX-lea.                                     mânilor va răspunde.


                                                                                        MODERNITATEA TIMPURIE  69
   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75   76