Page 71 - istorie-viii-l
P. 71
UNITATEA VI STUDIU DE CAZ
ȘCOALA ARDELEANĂ.
SUPPLEX LIBELLUS
VALACHORUM
Începând din 1744, cu memoriul episcopului
Inocențiu Micu-Klein, intitulat Supplex Libellus, și
până la Memorandumul din 1892, elitele românești
au trimis aproape o sută de petiții și scrisori politice
autorităților austriece și transilvănene pentru a-și
exprima nemulțumirile și cerințele.
În acest context s-a format Școala Ardeleană,
un curent intelectual și cultural important din Tran- Supplex,
pagina de titlu
silvania, care a apărut în a doua jumătate a seco- (Cluj, 1791)
lului al XVIII-lea și s-a manifestat în special prin
promovarea unui ideal național românesc. Printre
reprezentanții săi de seamă s-au numărat Gheorghe
Șincai, Petru Maior, Samuil Micu, Ignațiu Darabant, Școala Ardeleană
(sculptură de
Ioan Piuariu-Molnar, Ion Budai-Deleanu. În lucrări- Romulus Ladea)
le lor, aceștia au susținut ideea originii latine a po-
porului român și a limbii române, cerând scrierea
cu alfabet latin.
Supplex Libellus Valachorum a fost un memoriu 1. Citește sursa de mai jos și răspunde cerințelor:
„Drept aceea, Națiunea română, rugătoare și umi-
trimis în 1791 împăratului Leopold al II-lea de către lă, vine la tronul Majestății Voastre și, cu venerația
românii din Transilvania. Acesta a fost semnat de și supunerea cuvenită, se roagă și cere următoarele:
„credincioșii săi supuși”, adică de clerul, nobilimea,
militarii și orășenii din întreaga națiune română, fi- Ca numirile odioase și pline de ocară: tolerați,
ind o inițiativă a Școlii Ardelene. admiși, nesocotiți între Stări și altele de acest fel,
În primul rând, Supplex Libellus Valachorum defi- care (...) au fost întipărite fără drept și fără lege (pe
nea clar și modern ce înseamnă „națiunea română”, fruntea) națiunii române, acum să fie cu totul în-
depărtate, revocate și desființate în chip public, ca
adică toți românii, indiferent de religie sau statut
social. Apoi, memoriul conținea revendicări politi- nedemne și nedrepte, și astfel, prin îndurarea Ma-
ce bazate pe dreptul natural, care spune că oamenii jestății Voastre Preasacre, națiunea română să fie
au anumite libertăți ce nu trebuie încălcate. De ase- repusă în folosința tuturor drepturilor civile.” (Da-
vid Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din isto-
menea, se baza pe dreptul istoric, arătând că româ- ria formării națiunii române)
nii sunt cea mai veche și mai numeroasă populație
din Transilvania (60% din totalul populației, adică a. Realizează o diagramă în care să compari ce-
aproximativ un milion din 1,7 milioane) și că au avut rințele exprimate în memoriu cu răspunsurile pe
în trecut drepturi cetățenești, pe care le-au pierdut care autoritățile imperiale le-ar putea da. Poți inclu-
de posibile argumente din ambele părți.
ulterior. b. Într-o discuție de grup, analizează motivele
Se cerea înlăturarea denumirii jignitoare de „to-
lerați”, care le fusese atribuită românilor, egalitatea pentru care românii din Transilvania s-au simțit ne-
acestora cu celelalte națiuni transilvănene și repre- dreptățiți. Ce aspecte ale vieții lor erau afectate de
zentarea politică a românilor pe criteriul proporți- discriminarea etnică și socială? Cum au încercat să
schimbe acest sistem?
onalității. În loc să ofere o soluție favorabilă, împă-
ratul Leopold al II-lea a refuzat să acorde românilor
drepturi politice egale și nu a răspuns favorabil ce- 2. Joc de rol: Împărțiți clasa în două grupuri. Un
rințelor de recunoaștere a statutului lor național. grup va reprezenta „națiunea română” care cere
Deși nu au avut un succes imediat, aceste cereri ale drepturi civile și va pregăti un discurs pentru a-l
prezenta împăratului Leopold al II-lea. Celălalt grup
românilor au contribuit la conștientizarea proprii- va juca rolul autorităților austriece. După fiecare
lor drepturi și la consolidarea sentimentului nați-
onal, care va continua să se manifeste în deceniile prezentare, grupul autorităților va argumenta de ce
următoare, în special în mișcările naționale din se- sau de ce nu ar accepta revendicările, iar grupul ro-
colul al XIX-lea. mânilor va răspunde.
MODERNITATEA TIMPURIE 69

