Page 75 - educatie-plastica-viii
P. 75

Compoziția                                                                                 Capitolul III


            b. Tipuri de rețele decorative


               ◼ Ați studiat în anii anteriori că ritmul decorativ este constant, iar ele-
            mentele decorative se repetă în mod egal sau alternează. Ornamentele
            se succedă într-un joc de fond, care se poate repeta la nesfârșit.
               ◼ De aici se poate începe cu identificarea rețelelor în care spațiul se
            modifică succesiv. Acestea pot fi:
               ƒ rețelele din liniaturi concentrice;
               ƒ rețelele din liniaturi rectangulare.
               ◼ Urmărind și exemplele din imagini, putem enumera câteva mo-
            dule și rețele bazate pe:
               ƒ rețeaua regulată a jocului de fond, formată din linii intersectate,
               în care se înscriu forme egale; pe o astfel de rețea se pot înscrie și
               cercurile concentrice din Fig. 4;  o rețea asemănătoare, în care se
               înscriu cercuri și care se colorează folosind efectul spațial al cu-
               lorii sau degradeul, este și cea de la Fig. 5;              Fig. 6 Sugerarea reliefului concav și convex.
               ƒ rețeaua crescătoare sau descrescătoare, care folosește un efect de
               concav sau convex, cu impresia de volum care se duce în adâncime
               (Fig. 7) sau de volum în relief (Fig. 6);
               ƒ rețeaua progresivă, care este construită pe principiul secțiunii de
               aur, prezent în spirala lui Fibonacci (vezi codul QR); același gen
               de rețea progresivă este și pentagrama, dezvoltată din steaua cu
               cinci colțuri sau din  pentagon (poligon regulat cu cinci laturi);
               ƒ rețeaua  cu  modificarea  succesivă  a  spațiului  care  este  reali zată
               prin  creșterea  progresivă  a  formelor  și  prin  trecerile  gradate,
               tonale  și  valorice;  aceste  descreșteri  simulează  deformarea  în
               perspectivă (Fig. 3, 7), prin care fragmentele construite în rețea
               sunt crescătoare sau descrescătoare, sugerând planul apropiat și
               planul depărtat.


                          Victor Vasarely.
                                                                           Fig. 7 Modul pe o rețea concavă.






































                                                                           Fig. 8 Exerciții decorative cu sugerarea
            Fig. 5 Victor Vasarely, DIA OR CF.                             spațialității  prin linie și formă.
                                                                                                               73
                                                                                                           73
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80